Populaţia de etnie romă este mai puternic
afectată de probleme de sănătate de cauze sociale decât restul populaţiei, la
nivelul întregii Europe, arată un raport publicat la 4 septembrie de Comisia
Europeană. Documentul acoperă 31 de ţări – cele 28 ale Uniunii Europene şi
statele membre EEA (Zona Economică Europeană, adică Islanda, Liechtenstein şi
Norvegia) –, cu rapoarte amănunţite realizate pentru statele membre cu o populaţie
romă numeroasă: Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Franţa, Grecia, Ungaria,
Italia, România, Republica Slovacă, Spania şi Marea Britanie. În 11 state,
printre care şi România, studiul a fost realizat pe bază de interviuri cu
populaţia romă şi cu vecinii lor de altă etnie.
Speranţa de viaţă este semnificativ mai
redusă în cazul romilor, ei trăind cu 7–20 de ani mai puţin decât restul populaţiei,
indică statisticile disponibile din 12 state. Rate crescute de mortalitate
infantilă au fost observate în Bulgaria, Slovacia, Ungaria şi Republica Cehă.
Mai puţin de jumătate din statele analizate dispun de date privind prevalenţa
bolilor infecţioase, şi chiar şi aceste informaţii sunt fragmentate. Niciuna
dintre ţări nu colectează sistematic date cuprinzătoare sau dovezi privind
starea de sănătate a populaţiei rome pentru bolile infecţioase majore incluse
în acest material. Studiile disponibile indică o rată mai mare a bolilor infecţioase
în rândul populaţiei rome, asociată condiţiilor mai proaste de trai, includerii
limitate în programe de prevenţie, cum ar fi cele de vaccinare, şi discriminării.
Datele din Bulgaria indică o prevalenţă mai mare a hepatitelor A, B şi C în
rândul romilor, iar cele din Spania – o prevalenţă crescută a infecţiei cu HIV.
Datele din România arată că 45,7% din copiii de etnie romă nu au primit toate
vaccinurile obligatorii incluse în programul naţional de imunizare şi peste 50%
nu au primit nici măcar un vaccin (în rândul populaţiei generale, rata de
vaccinare este de 95%). Populaţia romă prezintă afecţiuni asociate dietei sărace
şi stresului, cum ar fi depresia, problemele oculare şi dentare. Prevalenţa
fumatului este mai mare în rândul acestor persoane, 58% din femeile însărcinate
admiţând că fumează (în România – 67%), comparativ cu 20% din rândul populaţiei
non-rome (în condiţiile în care 85% din femeile rome indică faptul că au fumat
înainte de a rămâne însărcinate). De asemenea, raportul indică o prevalenţă mai
mare a bolilor cronice, precum bolile cardiovasculare, accidentul vascular
cerebral, diabetul şi artrita în rândul populaţiei rome. Peste jumătate din
imigranţii români de etnie romă din Madrid suferă de dizabilităţi sau de o boală
cronică. Multe femei de etnie romă au oportunităţi limitate privind educaţia,
locuiesc în medii improprii, suferă probleme de sănătate şi joacă un rol tradiţional,
de gen, în cadrul familiei, ceee ce le poate exclude de la viaţa socială. Multe
state indică faptul că femeile de etnie romă au copii la vârste mai mici decât
majoritatea populaţiei. În acest context, raportul subliniază rolul
mediatorilor de etnie romă, aproape exclusiv femei, ce reprezintă o legătură
importantă între femeile de etnie romă şi sistemele de sănătate. Referitor la
România, rata de mortalitate maternă este de 0,62%, de cinci ori mai mare decât
în rândul populaţiei nerome. Datele privind infecţia cu tuberculoză indică o
vulnerabilitate de zece ori mai mare în rândul romilor, iar un studiu realizat
asupra unei comunităţi rome a indicat o prevalenţă de 60% a tuberculozei. Tot
pentru România, datele din 2002 ale Ministerului Sănătăţii arătau că doar 34%
din populaţia romă deţine asigurări de sănătate, comparativ cu 75% din populaţia
naţională, iar datele din 2011 cresc aceste procente la 50%, respectiv 80%. 44%
din romii din ţara noastră nu au apelat niciodată la dentist, unul din cinci
romi care au apelat la servicii de sănătate au fost refuzaţi fără motiv, peste
84% din femei nu au făcut niciodată screening pentru cancerul de col uterin şi
peste 90% nu au făcut nicio investigaţie privind cancerul de sân.
Accesul la educaţie este o altă problemă în
rândul populaţiei rome din România: doar 37% din copiii romi merg la grădiniţă,
comparativ cu 77% din copiii neromi. Unul din cinci copii de vârstă şcolară
(6–16 ani) nu merge la şcoală din cauza lipsei banilor şi un sfert din copiii
de peste 16 ani declară că nu ştiu să scrie şi să citească, cu o prevalenţă mai
mare în rândul femeilor. 90% din romii din România locuiesc în sărăcie extremă,
peste 80% din locuinţe nu prezintă una sau mai multe dintre următoarele facilităţi:
bucătărie interioară, toaletă interioară, duş interior, baie sau electricitate.
În rândul populaţiei generale, acelaşi lucru este valabil pentru 55% din populaţie,
potrivit raportului. Comparativ, studiul similar al Agenţiei pentru drepturi
fundamentale a UE indica, în 2012, un procent de 45% din romi care trăiesc în
astfel de condiţii.
