Dezbaterea este despre una dintre cele mai fundamentale noțiuni ale filosofiei și neuroștiinței: liberul arbitru. 

Sprijinindu-se pe date recente din neuroștiințe, genetica comportamentală și psihologie, Sapolsky argumentează că deciziile noastre sunt, de fapt, rodul unui mecanism complex în care factorii genetici, procesele neuronale și contextul psihosocial au un rol decisiv. Acest model determinist sugerează că ceea ce percepem ca „alegeri” autonome este, în mare măsură, o iluzie creată de creier.

Universitarul american construiește argumentul său pe baza cercetărilor predecesorilor săi, printre care se numără și celebrul experiment al lui Benjamin Libet. Acesta a demonstrat că activitatea neuronală care anticipează o decizie apare cu milisecunde înainte ca persoana să devină conștientă de alegerea sa, oferind indicii că procesele cerebrale ne depășesc controlul conștient. Astfel, Sapolsky reexaminează limitele responsabilității morale și ale justiției într-un context în care liberul arbitru este considerat fictiv.

Unul dintre punctele de interes major ale cărții este aplicarea acestui cadru teoretic la sistemul penal. Sapolsky propune o reconsiderare a justiției punitive, sugerând că un sistem mai empatic, orientat mai mult înspre reabilitare și prevenție, similar modelului norvegian al „închisorilor deschise”, ar fi mai adecvat în absența liberului arbitru. Argumentul său este că, dacă factorii biologici și contextuali modelează comportamentele deviante, atunci pedeapsa devine un concept moral depășit.

Totuși, cartea nu scapă de critici. Sapolsky respinge destul de tranșant compatibilismul – viziunea filosofică potrivit căreia liberul arbitru poate coexista cu determinismul. Deși el discută pe larg această poziție, unii critici consideră că Sapolsky nu abordează suficient nuanțele acestei teorii, în special legat de implicațiile sociale și etice ale negării liberului arbitru.

În ciuda acestor critici, „Determinat” este recunoscută pentru claritatea sa în expunerea unor subiecte științifice complexe și pentru modul accesibil în care Robert Sapolsky reușește să provoace reflecție profundă asupra ideii de autonomie. Deși concluziile sale pot fi incomode, ele ridică întrebări esențiale despre responsabilitate, etică și natura umană în fața determinismului.

Acest impresionant volum se încadrează în seria contribuțiilor sale de top din literatura științifică, fiind totodată o provocare intelectuală pentru cititorii săi, punând sub semnul întrebării fundamentele pe care le-am construit ideile noastre despre libertate și vinovăție.

Robert M. Sapolsky este autorul mai multor lucrări importante, precum „A Primate’s Memoir: A Neuroscientist’s Unconventional Life Among the Baboons”, „Care-i problema cu testosteronul. Și alte eseuri despre biologia condiției umane”, „De ce nu fac zebrele ulcer. Ce este stresul, cum ne îmbolnăvește și cum îl putem combate” și „Behave. Biologia ființelor umane în ipostazele lor cele mai bune și mai rele”. Sapolsky este profesor de biologie și neuroștiințe la Universitatea Stanford.