Asociaţia Americană de Gastroenterologie a publicat o actualizare a recomandărilor privind supravegherea endoscopică și gestionarea displaziei colorectale în rândul pacienţilor cu boală inflamatorie intestinală (BII).
Boala inflamatorie intestinală cuprinde două afecţiuni majore: colita ulcerativă și boala Crohn. Colita ulcerativă afectează colonul, în timp ce boala Crohn poate afecta orice porţiune a tractului gastrointestinal. În ultimele două decenii, a fost înregistrat un progres terapeutic semnificativ al acestei boli, însoţit de noi recomandări de monitorizare a activităţii bolii. În acest context, era necesară o revizuire a datelor din literatura medicală, pentru a îmbunătăţi managementul terapeutic.
În acest document, autorii oferă în primul rând sfaturi privind utilizarea corectă a termenilor medicali. Astfel, se recomandă clasificarea leziunilor colorectale în trei categorii: nepolipoidă (înălţime mai mică de 2,5 mm), polipoidă (înălţime de cel puţin 2,5 mm) sau invizibilă (dacă este detectată prin biopsie efectuată într-o zonă aparent sănătoasă). De asemenea, descrierea unei leziuni trebuie să includă atât informaţii despre localizare, dimensiuni, morfologie, prezenţa ulceraţiei, cât și despre tehnicile speciale de vizualizare utilizate.
Atunci când se utilizează cromoendoscopia, se recomandă efectuarea biopsiilor în zonele în care caracteristicile mucoasei sunt suspecte pentru displazie. Cromoendoscopia se efectuează cu scopul de a crește acurateţea examinării. Ea utilizează modificarea, reală sau virtuală, a culorii structurilor examinate, astfel accentuând limitele de demarcaţie a leziunilor, structurilor vasculare sau glandulare care au suferit modificări. Dacă nu se utilizează cromoendoscopia, autorii recomandă efectuarea unor biopsii, în afara celor efectuate în zonele suspecte, ideal la 10 cm de colon.
În cazul leziunilor clar delimitate, fără fibroză submucoasă sau stigmate de cancer invaziv, se recomandă rezecţia endoscopică în locul biopsiei. Dacă displazia nu poate fi rezecată sau se obiectivează displazie invizibilă multifocală/de grad înalt, se recomandă efectuarea
colectomiei.
Nu în ultimul rând, autorii subliniază importanţa gestionării adecvate a BII, pentru a reduce riscul de displazie. Screeningul prin colonoscopie pentru detectarea displaziei, în cazul pacienţilor cu BII, este recomandat a fi efectuat la 8-10 ani de la diagnostic. Colonoscopiile ulterioare acestei perioade trebuie efectuate la 1-5 ani, în funcţie de factorii de risc, cum ar fi istoricul familial de cancer colorectal și rezultatele examinărilor efectuate anterior. Pacienţii cu risc crescut pot necesita colonoscopii mai frecvent.
https://www.mdedge.com/gihepnews/article/246148/gastroenterology/aga-clinical-practice-update-expert-review-ibd-dysplasia
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
