Referirea la o importantă carte de medicină îl poate face pe
„cronicar“ să treacă prin așa-numita „spaimă a foii albe“. Teama de a nu
surprinde esența „întreprinderii“ autorilor, de a nu găsi tonul potrivit, de a
nu o citi nimeni. Nici cartea, nici cronica! Din dorința de obiectivitate, mai
trebuie să spun că, despre monumentala (nu mă feresc de cuvinte la superlativ!)
apariție editorială a colectivului coordonat de profesorul Petrișor
Geavlete, am mai scris în „Viața medicală“, mai precis la finalul anului
trecut, după prezentarea publică a primului volum.
Cred că unul dintre sensurile acestei cronici este să vă facă să
visați, dar mai ales să reflectați. De pildă, la legenda argonauților. În
această vară, la început de iulie, în Volos, în ținutul Thessaliei, pe malul
Mării Egee, în port, locul din care au și plecat, conduși de Iason, pe o
corabie cu cincizeci de vâsle construită de atenianul Argos, am aflat sensul
acestei expediții. În 1979, în Iran, câți dintre ofițerii prezenți la
respectiva misiune știau oare de unde vine numele operațiunii CIA la care
participau? Grecii mi-au spus că Iason a căutat la început lâna de aur și a
răzbit după ce a colindat prin mai toate apele Mării Mediterane, fiind supus la
nenumărate probe de încredere și dibăcie profesională. Latinii de mai apoi,
Vergilius, Ovidius, Gaius Valerius Flaccus și Varro Atacinus au povestit
faptele lui Iason. Dar oare îndrăzneala și reușita publicistică a profesorului
Geavlete, dat fiind că și urologii navighează – nu prin Mare Nostrum, adică
prin Mediterana (cum o numeau romanii), ci prin toate conductele și cavitățile
aparatului urinar – nu poate fi asemuită, cât de cât, cu îndrăzneala lui Iason
de a găsi „lâna de aur“?
Am căutat să percep „chimia“ acestui tratat – după ce am
răsfoit, privit și palpat paginile celor cinci cărți, am analizat, citit și
aflat sensul acestor învățăminte. Cred încă, cu obstinație, că meseria de
urolog este fascinant de grea și fascinant de frumoasă. Încep să cred, de
asemenea, că ceea ce un prieten, persoană publică, un om din afara medicinii,
dar bun cunoscător al domeniului, îmi spunea mai deunăzi, poate avea un sâmbure
de adevăr: „Nu crezi că marii vraci, marii șamani, bunii cunoscători ai sufletului
și ai trupului omenesc erau mari datorită faptului că aveau darul și putința
de a se plimba prin corpul nostru, prin toate conductele sale (artere,
vene, ventriculi, cavități etc.), depistând unde este leziunea și
corectând-o?“. La început m-am îndoit. Încep să mă gândesc mai atent la
aserțiunea lui!
Autori români de tratate internaționale
Sunt convins că mai mulți medici și universitari români au
îndrăznit și au reușit să publice, de-a lungul a trei secole (ce repede trece
timpul!), cărți și tratate valoroase la edituri străine. Cu siguranță că
tabelul alăturat, obținut prin amabilitatea remarcabilului profesor Viorel
Tode, recunoscut de breasla noastră pentru pasiunea dsale pentru
iatroistoriografie, poate avea un singur păcat: acela că a omis, prin
necunoaștere, numele multora.
A. V. Cornil, V. Babeș – Les bacteries, Paris, 1885, reeditat în 1887 și
1890 (primul tratat de bacteriologie)
G. Crăiniceanu –
Boalele de ochi și de dinți, Stuttgart, 1885
G. Assaky – De la
suture des nerves à distance, Paris, 1886
P. Poirer, T. Ionescu
– Traité d’anatomie humaine, Paris, 1892, reeditat în 1894 și
1903
N. C. Paulesco –
L’hypophyse du cerveau, Vigot, Paris, 1908
G. Marinescu – La
cellule nerveuse, Ed. Doin, două volume, Paris, 1909
C. I. Parhon, Moise H
Goldstein – Les secretions internes, Pathologie et physiologie, Paris, 1909
(primul tratat de Endocrinologie)
G. Crăiniceanu –
Igiena ochiului, București 1909 (tradusă în germană și franceză în 1910 și
1912)
A. Tzoicu –
Autooperație de hernie inghinală, La Presse Médicale, 1911 (premieră mondială)
V. Babeș – Traité de
la rage, Paris, 1912
T. Ionescu – La
rachi-anesthésie générale, Paris, Masson, 1919
E. Lancereux, N. C.
Paulescu – Traité de physiologie médicale, Vigot,
Paris, 1920
N. Hortolomei, V.
Buțureanu – Chirurgie de l’ulcère gastrique et duodenal, Masson, Paris, 1931
D. Danielopolu – Le
système nerveux de la vie végétative (1932), două volume, reeditat Masson,
Paris, 1944
A. Kreindler – Des
réflexes conditionnés, Paris, 1935
T. Burghele – Erreurs,
fautes et risques en urologie, București, 1971
Elsevier și vizionari celebri
A gândi că poți publica un tratat în cinci volume la o editură
de anvergura și prestanța companiei Elsevier cred că este un vis absolut
extravagant! House of Elzevir, apărută în 1580, este una dintre primele
edituri mondiale, profilată pe publicarea de cărți științifice și medicale. Are
436 de ani de la apariție și în 1880 a fost fondată ca atare. Sunt aproape
convins că puțini dintre cititorii cronicii de față știu că la Elsevier au
publicat și „vizionari“ de marcă: Jules Verne sau Stephen Hawking.
Orice apariție la Elsevier este verificată și răsverificată de
review-eri, în general șapte la număr, care nu cunosc autorul și nu au
parti-pris-uri.
Diagnosticul endoscopic și tratamentul patologiei uretrale
Primul volum al tratatului Handbook of Endourology
abordează diagnosticul afecțiunilor uretrale și tratamentul modern al acestora.
În cele 236 de pagini sunt descrise modalitățile de diagnostic endoscopic și
tratamentul minim invaziv al patologiei uretrale.
Sunt prezentate uretrotomia optică internă, stenturile uretrale,
stricturile uretrale la femeie, litiaza uretrală, corpii străini intrauretrali,
patologia tumorală de la acest nivel, precum și traumatismele uretrale. Sunt arătate,
de asemenea, metodele endoscopice de tratament al incontinenței urinare și
managementul malformațiilor uretrale.
Diagnosticul endoscopic și tratamentul patologiei prostatice
Volumul al doilea este consacrat patologiei prostatei. Cu o
experiență de peste cinci sute de intervenții endoscopice pe an și aproximativ
zece mii de cazuri operate în cei douăzeci de ani de la debut, este analizată,
aproape exclusiv, experiența Clinicii de la Spitalul „Sf. Ioan“ din București
cu această modalitate de tratament de înaltă performanță.
În paginile cărții, urologul de aici și de pretutindeni învață
să utilizeze algoritmul de tratament minim invaziv în cazul adenomului de
prostată, locul endoscopiei în terapia de ultimă generație a cancerului de
prostată, rezecția transuretrală de deblocare și valoarea curentă a
tehnologiilor ablative endoscopice.
Diagnosticul endoscopic și tratamentul patologiei vezicii urinare
Cele 398 de pagini din al treilea volum reprezintă o chintesență
a unei vaste experiențe, uneori cu valoare de pionierat, care combină abordul
clasic și cel modern și care poate orienta urologul actual spre o modalitate
completă și corectă de diagnostic și tratament în cazurile de tumori vezicale
non-invazive.
Cititorul va descoperi peste șapte sute de imagini
intraoperatorii care intenționează să materializeze o colecție relevantă de
aspecte din cazuistica clinicii, unitate care este, cu siguranță, centru de
excelență în acest domeniu.
Ureteroscopia retrogradă
Al patrulea volum al tratatului prezintă procedurile desemnate
abordului ureteral, fiind primul din cele două dedicate aparatului urinar
superior. În paginile sale, progresele tehnologice din ultimele decade devin
mai mult decât evidente. Miniaturizarea, dezvoltarea aplicațiilor laser,
apariția materialelor întrebuințate la endoscoapele flexibile, precum și
digitalizarea acestora au determinat o adevărată revoluție în domeniu.
Volumul, conținând 394 de pagini, este bazat pe o bogată
experiență care cuprinde peste 11.500 de ureteroscopii rigide și semirigide,
precum și mai mult de 2.500 de ureteroscopii flexibile realizate în Clinica de
la „Sf. Ioan“ în ultimii 25 de ani.
Chirurgia percutanată a tractului urinar superior
În fine, ultimul volum este dedicat procedurilor de abord
percutanat în tratamentul patologiei renale. Scopul principal a fost de a
realiza un manual stimulativ, up-to-date, care va captiva cu siguranță
cititorul cu interpretări imagistice ale avansurilor tehnologice și ale
inovațiilor. Tot materialul se bazează pe o vastă experiență (mai mult de 6.000
de intervenții percutanate efectuate în clinică).
Conținutul acestui ultim volum este menit să aducă urologul la
curent cu progresele tehnice, autorii încercând să completeze experiența
clinică cu știința fundamentală, cercetarea translațională și rezultatele
clinice privind patologia renală.
Câteva considerații de final
Handbook of Endourology începe să intre în conștiința și în
cunoașterea urologică internațională. De curând, la Kyoto, Tratatul a apărut în
traducere în limba japoneză.
Cred că ceea ce îl caracterizează și totodată îl deosebește pe
profesorul Petrișor Geavlete de mulți alți truditori pe „câmpul“ medicinii și
mai cu seamă al urologiei poate fi sumarizat în trei coordonate: prima – că
este un cadru didactic talentat, cu har, născut nu făcut, cu „ADN universitar“
și cu vocație pedagogică; a doua – că, având aplecare și disponibilitate
sufletească, a introdus, cu eforturi numai de el știute, noi tehnici și
mijloace de tratament endoscopic pentru maladiile urologice, la noi în țară; a
treia latură constă în această încununare publicistică: Handbook of
Endourology. O astfel de realizare nu este la îndemâna oricui. Am absoluta
convingere, după cât îl cunosc pe profesor, că nu se va opri aici. Cu siguranță
că tratatul de la Elsevier va fi continuat și împlinit de altă apariție
editorială.
Păstrând proporțiile și, cu speranță și empatie, afirm cu
sinceritate că Handbook of Endourology al profesorului Geavlete îl
aureolează pe el și pe toți „argonauții“ săi cu o neprețuită cunună de lauri!
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.