Ars Medici

Eroismul de zi cu zi

de Dr. Mihai RANETE - iun. 11 2015

Urmărește-ne pe Google News

De zece ori pe an, dr. Mihai Ranete şi colegii săi reunesc medici specialişti, rezidenţi şi studenţi într-o echipă multidisciplinară şi pornesc către un colţ de Românie rurală, unde oferă locuitorilor evaluarea gratuită a stării de sănătate prin consult clinic, analize de laborator şi investigaţii paraclinice. Dacă lucraţi într-o zonă defavorizată, în care accesul oamenilor la servicii medicale de specialitate este problematic, chemaţi-i! Se vor bucura să vină alături de voi, în prima linie. (Dr. Cătălina Panaitescu)

Întotdeauna am dorit să fiu medic. De ce? Nu prea ştiu! Probabil că au fost mulţi factori cumulaţi, multe influenţe din partea celor apropiaţi, care şi-au atins scopul. Nu regret alegerea făcută: nu ştiu dacă există ceva pe lumea asta să pot face mai bine.

Am prins o perioadă în care accesul la facultatea de medicină se făcea destul de facil, mai exact, majoritatea celor care dădeau examenul aveau şansa să meargă mai departe – bineînţeles, mai mult de jumătate cu condiţia de a plăti o taxă de şcolarizare de o mie de euro. Ideea e că nu pot să mă laud cu reuşita mea, cum se făcea cu multe generaţii în urmă, când cei admişi aveau deja o „stea în frunte“.

La fel de „uşori“ au fost şi cei şase ani de facultate, unde grija principală era aceea de a avea o notă suficient de mare, ca să nu fii nevoit să plăteşti taxa de şcolarizare. Eu şi mulţi din colegii mei eram de părere că doar cei care nu îşi doresc nu termină facultatea de medicină. Problema apare când ajungi să lucrezi cu omul, cu pacientul, abia atunci îţi dai seama cât de

complicate sunt lucrurile. Nu numai că trebuie să îţi canalizezi toate cunoştinţele medicale legate de problema pacientului respectiv, şi asta într-un timp destul de scurt, ci, mai dificil, trebuie să te descurci cu problemele specifice sistemului medical românesc: lipsa resurselor. Şi mă gândesc atât la resursa umană, pornind de la medici şi terminând cu personalul auxiliar, fără de care actul medical nu s-ar putea desfăşura, cât şi la resursa financiară. Este altceva: nu mai eşti sub umbrela numeroaselor tratate şi articole, care mai de care mai clare cu privire la cum să rezolvi o problemă teoretică, şi brusc ajungi în faţa unui om bolnav, dificil de abordat, de cele mai multe ori fără o educaţie medicală. Acesta este unul din motivele pentru care am încercat, încă din timpul facultăţii, să mă implic în acestă parte dificilă a medicinii, pentru ca, odată ajuns rezident, impactul să nu fie atât de puternic. Astfel, am luat contact cu un proiect de voluntariat al cărui principal scop era acordarea de servicii medicale persoanelor din mediul rural. Pe scurt, echipe de studenţi şi medici plecau în sate, unde erau consultaţi mare parte din locuitori şi, în mai mică sau mai mare măsură, le erau rezolvate problemele medicale. Acolo am văzut imaginea unei jumătăţi de Românii, acea Românie rurală în care lucrurile au rămas neschimbate, unde timpul se pare că mai are răbdare cu oamenii. Pe de o parte, ai o imagine a vremurilor „de demult“, când dominau onestitatea, respectul faţă de oameni, mai ales cel faţă de medici. În schimb, multe gospodării au WC-ul în curte, nu au apă curentă, nu au canalizare şi, cel mai trist, după o viaţă de muncă, oamenii sunt remuneraţi cu o pensie de mizerie, ce le asigură un trai de subzistenţă. Mulţi depind de gospodăria proprie, uneori parcă sunt legaţi printr-un „cordon ombilical“ de păsările, animalele şi casa în care au îmbătrânit. Poate de aceea şi au putut fi controlaţi uşor de cei care îi conduc şi care, după ce şi-au câştigat voturile, nu şi-au mai întors privirea spre modernizarea vieţii bătrânilor, spre facilitarea accesului la „serviciile secolului XXI“: canalizare, servicii sociale, educaţie.

Evoluţia marcată a medicinii, progresul în prevenţia şi tratarea anumitor boli sunt dificil (dacă nu imposibil) de pus în practică în asemenea zone rurale. Degeaba am dezvoltat molecule de ultimă generaţie, programe de screening sau tratament, pe deasupra şi gratuite, dacă destinaţia lor este în imposibilitatea de a ajunge la cel mai apropiat centru medical. La fel de importantă este şi educaţia medicală, care, din păcate, lasă de dorit în rândul multora dintre noi. Mijloacele de informare au devenit surse de scandal şi cancanuri duse până la puterea de exemplu.

Am decis, alături de mai mulţi colegi, studenţi şi rezidenţi, să construim o „punte de legătură“ între lumea rurală şi medicina secolului XXI. Să cream un „pod“ peste prejudecăţi, să realizăm o reţea naţională prin intermediul căreia medicii să acorde periodic îngrijiri medicale în locurile mai puţin favorizate economic. ONG-ul poartă numele de Caravana cu Medici şi are ca principală activitate acordarea de îngrijiri medicale în zonele defavorizate şi informarea persoanelor din mediul rural, pentru a obţine o populaţie mai sănătoasă, mai responsabilă şi mai dedicată propriei sănătăţi şi a celor din jur.

Pe parcursul a două zile, cât mai multe persoane beneficiază de o anamneză, un examen clinic, un set de analize şi, ulterior, pe baza celor descoperite, de consulturi de specialitate: medicină internă, cardiologie, neurologie, oftalmologie, dermatologie, ginecologie, imagistică medicală, pediatrie etc. La sfârşit, mulţi dintre ei primesc o reţetă – şi putem spune că problema lor este rezolvată – sau o recomandare către investigaţii mai amănunţite.

La fel de importante sunt prezentările şi împărţirea materialelor cu scop educativ. De asemenea, ne străduim să stabilim reţele de comunicare între medicii participanţi şi autorităţile publice, în scopul supravegherii evoluţiei ulterioare a persoanelor consultate. Un rol foarte important îl are medicul de familie din zona respectivă. Ne dorim ca el să fie adevăratul coordonator al caravanelor noastre, el fiind persoana cea mai avizată şi care cunoaşte cel mai bine problemele medicale ale comunităţii pe

care o deserveşte. Nu ne dorim nici pe departe să ştirbim autoritatea medicală pe care el o are în comuna respectivă. Nu vrem să deconspirăm problemele medicale ale comunităţii, care, în teorie, ar trebui rezolvate de el, toţi suntem conştienţi că, de cele mai multe ori, este aglomerat cu multe alte lucruri administrative, birocratice, care nu ţin neapărat de exercitarea propriu-zisă a actului medical. Încercăm doar să venim în completarea serviciilor oferite de el, pentru ca, în final, să creăm un „filtru“ în faţa pacienţilor ale căror probleme pot fi rezolvate local, cu minim efort financiar, de timp şi resurse umane. Astfel, putem să decolmatăm serviciile de urgenţă şi secţiile spitalelor mari, care îşi ocupă cam 80% din timp tratând probleme medicale „banale“, care ar putea fi cu uşurinţă rezolvate local. Un exemplu este cea mai recentă caravană la care am participat, ocazie cu care am descoperit, din păcate, din 200 de consulturi, 37 de cazuri noi de hepatită cu virus B şi C. Enorm! Cel mai trist este că majoritatea acestora nu conştientizau că au o problemă, care, deşi nu-i supără foarte mult, poate evolua către complicaţii grave. Şi că există plan de tratament, altminteri foarte scump, dar pe care îl pot accesa gratuit.

Sunt conştient că lucrurile descrise mai sus nu vor revoluţiona sistemul medical românesc, dar poate rezolvă o mică problemă a acestuia. Poate că o simplă discuţie, un sfat, zi de zi, în împrejurări modeste şi mărunte, e la fel de important ca actul medical „eroic“ din centrele mari, de care nu toţi avem parte.

Medicii de familie, dar şi cei de alte specialităţi, interesaţi să publice la această rubrică sunt invitaţi să ne scrie la adresa inprimalinie@viata-medicala.ro

Gestionarea durerii pelvi-perineale cronice asociate endometriozei - De la mecanismul lezional la sensibilizarea centrală

Colica infantilă: inflamație, disbioză și predictor al sindromului de colon iritabil

Sindromul Mauriac în diabetul zaharat tip 1 – Impactul controlului glicemic asupra dezvoltării staturo-ponderale

Rolul inflamației și al microgliei în fibromialgie. Noi tratamente inovatoare (low-dose naltrexone)

Noi metode de diagnostic al fibromialgiei

Abordarea pacientului cu vertij

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

Tipărit + digital – 200 de lei
Digital – 120 lei

Abonare (digital) Abonare (print+digital)

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Eroismul de zi cu zi

Din aceeași categorie