Ziua internațională a aerului curat pentru cerul albastru (International Day of Clean Air for Blue Skies) a fost desemnată pe 7 septembrie de Adunarea Generală a Națiunilor Unite. 

Cu acest prilej, managerul de la „Marius Nasta” a transmis un mesaj prin care a tras un semnal de alarmă cu privire la poluarea aerului. 

„Poluarea aerului exterior este omniprezentă, producând efecte globale pe diverse planuri: climatic, economic și nu în ultimul rând medical. Cei mai frecvenți implicați în poluarea aerului sunt ozonul (O3) și particulele fine de materie ≤2,5 µm, care acționează sinergic”, a explicat aceasta. 

Particulele PM2,5 sunt generate în principal din arderea combustibililor fosili și a altor activități industriale, iar O3 la nivelul solului se formează atunci când produsele secundare ale arderii combustibililor fosili reacționează la lumina soarelui și la căldură, a punctat dr. Mahler. 

Aspectul particular de interacțiune între poluați și diversele structuri ale organismului impun, prin dovezile aduse de cercetările în domeniu, schimbări în practica medicală pentru o înțelegere nouă a mecanismelor implicate în declanșarea și evoluția efectelor compuse ale schimbărilor climatice, a factorilor lor și a consecințelor pe care le au asupra sănătății umane, afirmă managerul. 

„Aerul poluat îi afectează în mod disproporționat pe cei mai vulnerabili din comunitate, și aici mă refer la femei, copii și persoanele în vârstă. Copiii sunt în mod deosebit mai susceptibili la efectele nocive ale poluării aerului exterior”, a explicat pe pagina sa de Facebook dr. Beatrice Mahler. 

În opinia sa, deși în acest moment este o provocare ca medicii să identifice efectele poluării aerului exterior asupra pacienților individual, înțelegerea elementelor de bază ale poluării aerului în aer liber este esențială pentru furnizorii de servicii medicale respiratorii. 

Dereglarea sistemului imunitar 

„Principalele mecanisme prin care poluanții atmosferici își exercită efectele dăunătoare sunt creșterea stresului oxidativ la nivelul celulei responsabil de îmbătrânirea precoce sau distrugerea celulei, inducerea unui răspuns inflamator și dereglarea sistemului imunitar prin reducerea capacității acestuia de a limita răspândirea agenților infecțioși”, mai spune medicul. 

Această influență începe în vârsta prenatală și continuă în timpul copilăriei, perioada cea mai susceptibilă a vieții, din cauza unei eficiențe mai scăzute a detoxifierii organismului. 

„Totodată, metabolismul crescut în perioada copilăriei, necesar creșterii, presupune și un consum de oxigen crescut, asigurat de o frecvență respiratorie crescută. Acest mecanism duce la o cantitate crescută de poluanți inhalată pe unitate de masă corporală, față de un adult care trăiește în același mediu.”

Atunci când sunt inhalate, particulele poluante pot produce leziuni la nivelul plămânilor sau atunci când trec în sânge provoacă sau exacerbează boli sistemice prin mecanisme proinflamatorii, inclusiv afecțiuni boli cardiovasculare, diabet, obezitate, naștere prematură, preeclampsie și cancer, a precizat medicul. 

„Poluarea aerului este implicată în tulburări acute, cum ar fi exacerbările astmului și infecțiile respiratorii superioare și inferioare, inclusiv bronșiolita, tuberculoza și pneumoniile. Poluanții pot contribui, de asemenea, la apariția leziunilor pulmonare cronice sau a cancerului pulmonar.” 

În încheiere, dr. Beatrice Mahler a atras atenția că de ziua aerului curat este important să conștientizăm importanța unui aer curat: „Noi, cetățenii să respectăm fiecare la nivelul nostru mediul înconjurător, iar autoritățile să implementeze politici publice de protejare a sănătății prin asigurarea unui aer cât mai sănătos, deoarece zi de zi Respirăm Împreună!”.