La 31 octombrie a.c.,
specialiştii ieşeni care semnează concepţia tematică a expoziţiei permanente de
la Muzeul Memorial „Poni – Cernătescu“ au primit cea mai importantă distincţie
din domeniul muzeologiei pe plan mondial, premiul Comitetului Naţional Român
pentru Expoziţii Permanente (ICOM). Muzeul se găseşte la Iaşi, pe strada Mihail
Kogălniceanu nr. 7B, nu departe de Colegiul Naţional „Mihai Eminescu“ şi la
doar câteva minute de mers pe jos de la Universitatea de Medicină şi Farmacie
„Gr. T. Popa“. Ca să aflăm mai multe despre cele două personalităţi şi despre
istoricul muzeului, am discutat cu Oana
Florescu, muzeograf.
–În primul rând, cine a fost Petru Poni?
–
Petru Poni este considerat fondatorul şcolii româneşti de chimie, cel care a
pus bazele terminologiei şi nomenclaturii chimice în limba română, a ţinut
primul curs de chimie la nivel academic în universitatea ieşeană, a redactat şi
tipărit primele manuale de chimie generală şi de fizică şi tot el s-a ocupat
prima dată de studiul chimic al petrolului românesc. A făcut parte din Comisia
Internaţională a petrolului, în 1908, alături de alte mari personalităţi ale ştiinţei
româneşti, ca dr. Constantin Istrati şi Ludovic Mrazek. Petru Poni a stabilit
compoziţia unor minerale noi, descoperite de el, badenita şi broştenita (după
localităţile Broşteni şi Bădeni), a studiat ozocherita din Valea Slănicului şi
două varietăţi de chihlimbar românesc, rumanita şi muntenita. A predat chimia
la Facultăţile de Ştiinţe şi Medicină ale Universităţii din Iaşi, a înfiinţat şi
a condus Institutul Municipal de Chimie. În plus, de trei ori a fost ministru
al învăţământului, calitate în care a iniţiat, în 1895, două proiecte de lege:
Legea asupra învăţământului primar, care prevedea ajutarea copiilor lipsiţi de
posibilităţi prin procurarea cărţilor şi hainelor necesare frecventării şcolii
primare şi normal-primare, şi Legea pentru facerea clădirilor şcolare primare
sau „Casa Şcoalelor“. Aceasta din urmă viza construirea de clădiri în care să
se poată desfăşura activităţile specifice învăţământului, corectând astfel
legea din 1893, care lăsa pe seama comunelor cea mai mare parte a cheltuielilor
de întreţinere a şcolilor. Prin legile elaborate de Petru Poni s-au creat condiţii
favorabile dezvoltării învăţământului în timpul lui Spiru Haret. În 1876,
profesorul s-a căsătorit cu Matilda Cugler, şi împreună au avut trei copii:
Alexandru şi Lucia, avocaţi, şi Margareta, chimist.
–Muzeul este dedicat şi lui Radu Cernătescu.
Spuneţi-ne câteva lucruri şi despre acesta.
–
Radu Cernătescu s-a născut în 1894, la Huşi, şi este nepotul lui Petru Poni,
fiul Margaretei Poni. A făcut studiile la Iaşi, la Facultatea de Ştiinţe, a
fost profesor de chimie analitică, chimie anorganică şi chimie fizică şi
director al Institutului de Chimie „Petru Poni“ din Iaşi. A cercetat pilele
Vasilescu-Karpen în legătură cu teoria lui Nernst, a făcut numeroase analize de
ape minerale, lacuri, râuri, importante pentru probleme de geologie legate de solul
României (în colaborare cu prof. Ion Athanasiu), a oferit ajutor biologilor
printr-o serie de cercetări asupra pH-ului din lichidul cefalorahidian, asupra
cuprului şi natriului proteic, privind microdozarea alcoolului din sânge.
Împreună cu prof. dr. Constantin Parhon, a cercetat concentraţia de cupru din
laptele şi serul câinilor tiroparatiroidectomizaţi. Radu Cernătescu a studiat
vitamina PP, furnizând metoda de dozare a cantităţilor foarte mici. Pentru
activitatea sa ştiinţifică a fost ales preşedinte al Filialei Iaşi a Academiei
Române.
–Ştim de apropierea medicului Gr. T. Popa
de aceste personalităţi. Ne puteţi explica?
–
Medicul Grigore T. Popa a fost cumnatul lui Radu Cernătescu, căsătorit fiind cu
sora academicianului, Ana Florica. Împreună au avut patru copii: Florica
(medic), Grigore (medic), Teodor-Emanuel (actor) şi Maria-Elena.
–Oferiţi-ne câteva detalii din perspectivă
istorică despre clădirea ce adăposteşte Muzeul Memorial Poni-Cernătescu. Când a
fost inaugurat muzeul?
–
Casa din strada Kogălniceanu nr. 7B a fost construită în anul 1839 de
mitropolitul Veniamin Costachi. Câteva documente privind istoria casei
semnalează că, în 1859, clădirea era în proprietatea sărdarului Nicolae
Goncescu, care a vândut-o cu preţul de 1.500 de galbeni mitropolitului Calinic
Miclescu. În 1874 este cumpărată de avocatul Dimitrie Telemaque, de la care
Petru Poni o cumpără cu preţul 
a 2.000 de galbeni. Astfel că, din 1880, casa
intră în proprietatea familiei academicianului. De-a lungul timpului, casa a
necesitat reparaţii în mai multe rânduri. După Primul Război Mondial, a fost
reparată de arhitectul Arghir Culina. Este interesant de menţionat că în anii
grei ai războiului, această casă a găzduit colecţiile Bibliotecii Academiei
Române. La 7 septembrie 1971, Margareta Poni, fiica lui Petru Poni, donează
statului casa şi terenul din jurul ei. Donaţia a fost făcută Consiliului
Popular al oraşului Iaşi, cu scopul de a fi organizată ca muzeu memorial
dedicat familiei Petru Poni. În 1974, nepoata savantului, profesoara Florica
Mageru, oferă Complexului Muzeal Naţional „Moldova“ o importantă donaţie, care
a cuprins patrimoniul mobil existent, la acea dată, în casa familiei Poni
(mobilier, obiecte personale, diplome, medalii, fotografii, obiecte decorative
etc). În anul 1991, casa lui Petru Poni a fost deschisă publicului sub
titulatura de Muzeul Chimiei ieşene. În urma unei ample reorganizări, în 1994,
muzeul primeşte titulatura Muzeul „Poni-Cernătescu“. Este singurul muzeu din ţară
dedicat unei personalităţi din domeniul ştiinţific şi a fost redeschis, după o
amplă renovare, în primăvara anului 2012.
–Care sunt cele mai inedite lucruri pe
care le putem vedea aici?
– Expoziţia de bază este amenajată în şase camere,
dintre care cinci sunt organizate în stil memorial: holul de primire,
sufrageria, biblioteca, camera „Matilda Cugler-Poni“ şi camera „Radu Cernătescu“,
iar a şasea cameră este dedicată personalităţilor chimiei ieşene şi este
amenajată ca un laborator de chimie destinat atelierelor de pedagogie muzeală.
Sufrageria conservă mobilierul din lemn de stejar sculptat, care a aparţinut
familiei Poni, reproduceri de artă, fotografii şi obiecte de artă decorativă.
Această cameră era un loc de întâlnire cu prietenii familiei şi, uneori, aici
se ţineau şedinţele Junimii. Salonaşul poetesei Matilda Cugler-Poni, soţia
savantului, păstrează copia documentului de înnobilare a familiei Cugler,
conferit de împărăteasa Maria Tereza, în anul 1774. Camera destinată
academicianului Radu Cernătescu, nepotul lui Petru Poni, adăposteşte piese de
mobilier, fotografii, obiecte personale, pianul „Bosendörfer“, la care Radu
Cernătescu interpreta partituri clasice împreună cu profesoara Margareta Poni, şi
patefonul His Master’s Voice cu o importantă colecţie de discuri din ebonită.
Laboratorul de chimie cuprinde o masă de lucru cu substanţe, sticlărie şi
ustensile necesare realizării unor experienţe de chimie atractive, o plasmă
multi-touch cu un soft de chimie, vitrine ce adăpostesc importante documente, cărţi
de specialitate, diplome, fotografii şi obiecte personale ce au aparţinut unor
renumiţi profesori. Ţinând cont de preocupările chimistului Petru Poni în
domeniul mineralogiei, la demisolul clădirii a fost amenajată o expoziţie de
minerale şi flori de mină.
![[Galerie foto] Cine sunt câștigătorii de la Romania Visual Awards](/upload/media/RomanianVisualAwards.jpg)
