Palatul
„Al. I. Cuza“ de la Ruginoasa, din cadrul Complexului Muzeal Naţional „Moldova“
Iaşi, fosta reşedinţă de vară a domnitorului, şi-a redeschis porţile pentru
marele public în luna februarie a.c, ca urmare a finalizării lucrărilor de reamenajare
muzeală. În perioada 2006–2010, edificiul a făcut obiectul unui amplu program
de restaurare în cadrul proiectului guvernamental „Reabilitarea monumentelor
istorice din România“ cu finanţare de la Banca de Dezvoltare a Consiliului
Europei. În Palatul de la Ruginoasa se pot vizita: o bibliotecă, un cabinet de
lucru al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, o sufragerie în stil gotic, un salon
destinat primirii oaspeţilor, salonul Elenei Cuza, camera copiilor, dormitorul
principesei şi cel al domnitorului. Despre amprentele pe care le-a lăsat
trecerea lui Alexandru Ioan Cuza pe aici am stat de vorbă cu Simona Ionescu, responsabil al
obiectivului cultural.
– Care
este istoricul comunei Ruginoasa?
– Ruginoasa
este o comună aflată la 60 km vest de municipiul Iaşi, între oraşele Târgu
Frumos şi Paşcani şi are o origine veche, dinainte de anul 1600. Primul
document care aminteşte de Ruginoasa este un hrisov din 1596 în care se vorbeşte
de existenţa a opt case. După tradiţie, numele localităţii ar avea cel puţin două
surse. Una ar proveni de la un păstor pe nume Rugină, care s-ar fi stabilit
prin aceste părţi cu oile, dar în lucrarea „Cuza la Ruginoasa“, Boris Crăciun
menţionează că „şi astăzi în diferite locuri ale comunei se poate vedea, în
special după ploaie, un strat subţire brun – roşcat şruginiuţ care acoperă pământul,
mai ales în locurile pietroase“, numele provenind de la acest fenomen. Numele
unui iaz existent în localitate – „Rugina“ apare şi în documentele moldoveneşti
din timpul domniei lui Ştefan cel Mare, amintind şi de o familie de mari
boieri. Primele aşezări s-au construit în partea de vest a satului, la locul
denumit „Osoi“, de unde locuitorii s-au retras, întrucât era arid şi lipsit de
apă, în zona unde este astăzi satul Ruginoasa. În jurul anului 1800, aici
existau curţile proprietarului moşiilor – familia Sturdzeştilor.
– Aici
putem vizita Muzeul „Alexandru Ioan Cuza“, Biserica Domnească cu hramul
„Adormirea Maicii Domnului“.
– Planurile
Palatului „Alexandru Ioan Cuza“ şi ale bisericii au fost realizate de arhitectul vienez Johan Freiwald, în stil
neoclasic, la modă în acea vreme în Moldova. Devenit pentru scurt timp reşedinţa
primului domnitor al Principatelor Unite, Alexandru Ioan I, Palatul de la
Ruginoasa – comparativ cu alte construcţii din Moldova ridicate în aceeaşi epocă
– ocupă un loc cu totul aparte atât din punct de vedere istoric, cât şi
arhitectural.
– Când
a fost transformat în spital?
– După 1909,
Ruginoasa, tot din motive financiare şi în concordanţă cu unele clauze
testamentare, revine Spitalului „Caritatea“, ceea ce face ca întreaga
proprietate să fie cedată Regiei Autonome CFR, care amenajează un sanatoriu
pentru ceferiştii tuberculoşi. În timpul Primului Război Mondial, spitalul este
transformat provizoriu în spital militar.
– Al
Doilea Război Mondial a lăsat urme dureroase asupra clădirii. Când a fost
restaurată?
– În 1944,
palatul este bombardat şi distrus parţial, rămânând în ruine o perioadă de
peste două decenii, timp în care clădirea s-a degradat accentuat. În 1968,
reprezentanţii Ministerului Culturii şi ai Consiliului Regional Iaşi au iniţiat
o acţiune de consolidare–restaurare–amenajare a palatului în muzeu, în memoria
primului domnitor al Unirii de la 1859 – Alexandru Ioan Cuza. Iniţial, şef de
proiect a fost arhitectul Ilie Costinescu, apoi arhitectul Ovidiu Alexievici.
Lucrările s-au desfăşurat în perioada 1969–1979. În 1982, s-a amenajat Muzeul
Memorial „Al. I. Cuza“, cu multă trudă şi din partea specialiştilor din cadrul
Complexului Naţional Muzeal „Moldova“ Iaşi; inaugurarea noului muzeu a fost
tacită, istoricii venind la Ruginoasa doar ca să deschidă o expoziţie permanentă.
– În
luna februarie a.c., palatul a fost redeschis publicului larg.
– În urma unui proiect de reabilitare,
printr-un program de restaurare, finanţat de Guvernul României, începând cu
luna octombrie 2008, palatul s-a aflat din nou, pentru o perioadă de
aproximativ treizeci de luni, într-un proces de
consolidare–restaurare–reamenajare, fiind închis publicului vizitator. Măsurile
preconizate, în acest sens, se referă la consolidarea structurii de rezistenţă,
paralel cu înlăturarea cauzelor care au produs majoritatea degradărilor.
– Ce oferă
acest muzeu celor care-i trec pragul?
– Muzeul de la
Ruginoasa oferă privirilor vizitatorilor
piese de mare valoare, aflate în gestiune sau în custodie: fotografii cu Al. I.
Cuza, Elena Cuza, Napoleon I, Nicolae Pisoschi, veselă şi tacâmuri, pahare din
cristal de Baccarat, sfeşnice din metal comun argintat, cu monogramul familiei
Cuza, comandate special la Paris, farfurii din porţelan, cu cifru şi coroană;
suporturi pentru tacâmuri, linguri, furculiţe, 
cuţite, cu mânerul argintat şi
sigla Cuza, farfurii, porţelan de Sèvres. Palatul de la Ruginoasa este un punct
turistic important şi foarte vizitat, prin ceea ce înseamnă Alexandru Ioan
Cuza, simbolul Unirii din 1859.
– Ce
puteţi spune despre arhitectura Palatului?
– Stilul
preferat de familia Sturdza, la construcţia palatului de la Ruginoasa, în
perioada 1800–1811, a fost cel neoclasic, păstrat şi astăzi de capela reşedinţei.
În anul 1847, Costache Sturdza modifică arhitectura neoclasică, înlocuind-o cu
una gotică. În perioada 1862–1864, familia Cuza reabilitează şi înnobilează
întreg ansamblul: palat, anexe, parc, împrejmuire de contur cu turn de boltă de
intrare şi donjoane de colţ, cu mobilier şi candelabre franţuzeşti, cu scara
din alamă şi oţel, cu trepte din stejar.
