Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  CULTURĂ  »  Cultură

În vizită la familia Negruzzi

Viața Medicală
Dumitru ŞERBAN joi, 13 martie 2014

În satul Hermeziu din comuna Trifeşti, judeţul Iaşi, se află una din cele mai frumoase bijuterii culturale ale Moldovei: Muzeul „Constantin Negruzzi“. Clădirea adăposteşte istoricul uneia din cele mai mari familii de intelectuali din Moldova. Am stat de vorbă cu Iulian Pruteanu, referent cultural în cadrul Muzeului Literaturii Române Iaşi, ca să aflăm mai multe despre povestea acestui obiectiv cultural.

 

 
 
 
 
Când a fost inaugurat muzeul „Constantin Negruzzi“?
– A fost inaugurat în anul 1995 şi a fost nominalizat alături de alte 65 din întreaga Europă pentru Premiul Muzeului European al anului 1996, de Fundaţia EMYA din Bristol. Muzeul se află la 40 km depărtare de Iaşi, în satul Hermeziu, comuna Trifeşti, clădirea datând de la începutul secolului al XIX-lea, când tatăl lui Constantin Negruzzi, Dinu Negruţ, primeşte ca zestre la căsătoria cu Sofia Hermeziu moşia de la Trifeştii Vechi. În acest conac s-au născut mulţi cărtu­rari, printre care Constantin Negruzzi (1808–1868), părintele nuvelei istorice româ­neşti, scriitorul Iacob C. Negruzzi (1842–1932), unul dintre cei cinci membri fondatori ai Societăţii „Junimea“ şi secretar al revistei „Convorbiri literare“, în perioada 1867–1895, şi Ella M. Negruzzi (1876–1949), prima femeie avocat ple­dant din România, luptătoare pentru eman­ciparea femeii.
Cum a fost transformat conacul în muzeu?
Conacul a aparţinut familiei până în anul 1949, apoi, în 1968, cu prilejul centenarului morţii scriitorului Constantin Negruzzi, sărbătorit de UNESCO, un grup de iniţiativă organizează un muzeu de etnografie şi istorie, având într-o încăpere şi obiecte de mobilier ale familiei Negruzzi. Muzeul Literaturii Române Iaşi a restaurat conacul între anii 1993 şi 1995, reconstituind muzeografic viaţa şi activitatea familiei Negruzzi şi achiziţionând noi valori de patrimoniu. O parte din exponate sunt primite de la donatori, între care amintesc pe Constantin Ciopraga, Liviu Leonte, Alexandru Husar, Gabriel Dimisianu, Dumitru Grumăzescu, Constanţa Arhip, precum şi de la urmaşi ai familei: Dana Konya-Petrişor (Paris) şi Irina Fotiade (Bucureşti), nepoatele generalului Mihai L. Negruzzi, mătuşa lor, Ioanna Rosetti, şi fiica acesteia, Catinca Gherghel (Germania). Casa memorială a fost inaugurată în 1995.
Ce putem vedea în muzeu?
– Muzeul cuprinde o expoziţie documentară şi reconstituirea muzeografică a patru camere memoriale. Holul central, în care este amenajată expoziţia documentară, însumează mai ales manuscrise, cărţi în ediţii princeps şi cu autografe, fotografii edite şi inedite (de la urmaşii familiei), obiecte care le-au aparţinut scriitorilor, tablouri şi portrete în ulei sau busturi în ghips, numeroase extrase din operele lor şi din cele ale exegeţilor, fişe bio-bibliografice şi genealogice, toate construind imaginea vie a uneia dintre marile dinastii ale culturii române. Camerele memoriale, amenajate cât mai aproape de destinaţia lor iniţială, amintesc de universul casei unor intelectuali, martor al vizitelor unor prieteni ai familiei între care domnitorul Moldovei, Mihail Sturdza, scriitorul şi omul politic Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Petre P. Carp, Nicolae Iorga, fabulistul Alecu Donici, precum şi importanţi actori şi muzicieni. Biblioteca oferă vizitatorului o reconstituire a colecţiilor de ziare şi reviste, cărţi care au aparţinut familiei, numeroase ediţii ale operelor negruzziştilor, carte veche bisericească, manuscrise, literatură franceză, germană, greacă, latină.
Cine a fost Constantin Negruzzi?
A fost un om politic şi scriitor român din perioada paşoptistă. În 1825 era căminar (dregător care se ocupa de strângerea dărilor asupra cârciumilor, n.n.), în 1837 este ales deputat de Iaşi, în 1840 are sarcina de secretar al Generalnicei Obşteşti Adunări, în 1841 – de secretar suplimentar, iar în 1842 este reales deputat. Este, pe rând, spătar, agă, postelnic, vornic. Aceste ranguri boiereşti i-au asigurat o continuă înaintare în slujbe: diac şi medelgiu în vistieria ţării, prezident al municipalităţii Iaşiului şi director al vistieriei sub domnitorul Mihail Sturza, până la căderea acestuia. Sub domnia lui Grigore Ghica, întâi director al Departamentului Public, director al vistieriei, sub căimăcănie, în două rânduri, membru al Divanului domnesc, iar în vremea lui Cuza – directorul Statisticii Centrale şi ministru ad-interim la finanţe. În 1861 este pentru ultima dată ministru de finanţe (N. I. Popa). Importanţa lui Negruzzi e însemnată ca prozator, fiind considerat creatorul nuvelei româneşti. Moare la 24 august 1868 şi este înmormântat în cimitirul bisericii din Hermeziu, după cum i-a fost dorinţa.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 180 de lei
• Digital – 115 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC