Vizând în special excizia locală endoscopică a tumorilor rectale şi tratamentul minim invaziv al fistulelor perianale, workshopul internaţional ERAS organizat recent la Cluj-Napoca a fost realmente un succes: teme de interes pentru chirurgi, posibilitatea de a lucra cu echipamente de ultimă oră, prezenţa celor mai buni profesionişti în domeniu (prof. dr. Xavier Aracil Serra, din Spania, şi dr. Piercarlo Meinero, din Italia), care au împărtăşit cursanţilor din experienţa lor. Despre cum a fost posibilă o atare reuşită ne va vorbi dl dr. Vasile Binţinţan, iniţiatorul şi coordonatorul acestui remarcabil proiect, într-un interviu realizat de dl Iftimie Nesfântu. (...)

  Reportajul semnat de dl Iftimie Nesfântu ne oferă prilejul reîntoarcerii la Medelenii lui Ionel Teodoreanu, punte peste veac, construită cu sentimente contradictorii – nostalgia trecutelor vremi evocate de scriitor şi dezamăgirea înfaţa cotidianului sordid.

  Se ajunge greu la Medeleni. Locul, evocat de Ionel Teodoreanu în pagini de un inegalabil lirism, există şi astăzi. A rămas numele aşezării. A mai rămas şi biserica veche, adăpostind câteva icoane, spre care se vor fi ridicat şi privirile viitorului prozator, ce avea pe atunci abia 14 ani. Romanul La Medeleni, publicat între 1925 şi 1927, avea să îşi tragă seva din întâmplări trăite în vara anului 1911, la conacul unor prieteni, aflat între albiile Jijiei şi Prutului. (...)

    Compartimentul de Chirurgie osteoarticulară şi musculoscheletală a hemofilicilor din Clinica II Ortopedie-Traumatologie Timişoara, unic în România, reper şi model în ţările sud-est-europene – este tratat cu indiferenţă de guvernanţi. „Anul acesta am fost scoşi din programul naţional de transplant“, avea să declare dl prof. dr. Dan V. Poenaru în cadrul unei conferinţe de presă prilejuite de a 11-a aniversare a respectivei unităţi. „Speranţa de viaţă este amputată“, adăuga, cu acelaşi prilej, dna prof. dr. Margit Şerban, precizând că în clasamentele internaţionale privind îngrijirile acordate bolnavilor cu hemofilie, „Romania rămane in continuare coada Europei“. Doi reprezentanţi ai Şcolii medicale din Banat, recunoscuţi în toată lumea pentru contribuţiile lor ştiinţifice, pun cărţile pe masă. (...)

   Editura Brumar din Timişoara a adus la lumină un volum care, prin conţinut şi forma de prezentare merită să fie cunoscut şi chiar studiat: PREVIZIUNI ŞTIINŢIFICE ÎN OPERA LUI EMINESCU. Autorul, dl Virgil Ene, un enciclopedist cu vocaţie critică, meticulos ca un meşteşugar de pe vremuri şi cu reale abilităţi de investigator, fiind, înainte de pensionare, un profesionist al chirurgiei toracice, s-a aplecat asupra unor teme pe care puţini ar avea curajul să le abordeze. (...)

   Ideea că Biserica Ortodoxă a fost suportul şi liantul supravieţuirii neamului românesc prin vremuri este cunoscută de multă vreme. Epoca modernă a adăugat în aceeaşi ecuaţie a perenităţii o instituţie relativ nouă: Şcoala. Asistăm însă, fenomen vizibil mai ales după 1990, când şi imaginea Bisericii (încă respectată şi credibilă în anumite pături sociale) şi a Şcolii au început să se erodeze în ochii populaţiei, la apariţia unei alte instituţii ce pare să preia, într-o lume dominată de intelectuali, o parte din funcţiile celorlalte două: Cartea! Unul dintre argumentele care să susţină afirmaţia de mai sus este chiar o carte – ROMĂNII DIN BANATUL SĂRBESC, autor Vlad Bejan, editura StudIS, Iaşi, 2010. (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

   Dacă veţi poposi la Iaşi şi vreun îndemn lăuntric vă va determina să intraţi pentru câteva minute într-o librărie micuţă, vizavi de UMF „Gr. T. Popa“, vă va ispiti poate o copertă elegantă cu trei reproduceri ale unor lucrări de pictură. Atmosfera tainică şi caldă iscată ca prin farmec capătă sens prin numele autorului şi titlu: Vasile Ilucă – Hoinar în jurul Iaşului. Tipărit la Editura PIM, Iaşi 2010, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, prefaţat de O invitaţie la drumeţie… sub semnătura dlui Constantin Ostap, albumul aduce şi păstrează în paginile sale fărâme de poezie, pe care în Iaşii vremurilor noastre tot mai greu le vom găsi. Nu avem spaţiul necesar pentru a reproduce ilustraţii şi nici măcar pentru a le enumera pe toate. Citim şi parcă nu ne vine a crede: Seminarul de la Socola, Hanul Trei Sarmale, Biserica Moara de Vânt, Vila Grierul, Schitul Inculeţ, Mănăstirea Frumoasa, Castelul Grecilor, Crâşma „La doi peri“, Biserica Rotundă din Leţcani, Mănăstirea Hadâmbu… (...)

 

   „Mulţumirea mea este că am rămas aici. Dacă mă plimbam dintr-o localitate în alta, necunoscând lumea suficient de bine, n-ar fi fost aşa… Am trăit aici, sunt laolaltă cu ei… E o satisfacţie. Ca şi cum aş fi de-a lor, nici nu se mai face vreo deosebire… Vedeţi dv., este nevoie de atât de puţin ca să ne simţim bine… Şi acest «atât de puţin» ne poate schimba viaţa…“ Despre mecanismele prin care satul românesc poate face ca drumul unui medic să nu mai aibă întoarcere, într-un reportaj de Iftimie Nesfântu. (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

   Dedicat sărbătorilor de iarnă – numărul 22/2010 al revistei PLAI STRĂBUN, „magazin pentru românii din lumea întreagă“ a ajuns şi în redacţie. Am parcurs cele 28 de pagini (numerotate cu începere de la coperta 1) cu ochii celui care vede pentru prima dată publicaţia, atent la titluri şi imagini care să îndemne la un popas. La fel ca o călătorie printr-un teritoriu necunoscut, unele locuri îţi trezesc atenţia, invitându-te parcă să te opreşti. Şi cum să treci mai departe? Mirajul Balcicului (Roxana Păsculescu), Maruca Pivniceru în dialog cu Uca Marinescu, Drumeţind prin depresiunea Trascăului (Silvia Gujiu), un portret al lui Radu Cosaşu (născut pe 29 octombrie 1930 la Bacău), semnat de Alexandre Razumiev (din Paris), Deschide uşa, Creştine! (emoţionantă evocare a unei „vacanţe“ petrecute în Maramureş cu 25 de ani în urmă – iată doar câteva teme ce trezesc atâtea şi atâtea amintiri. Dar nu este decât o selecţie subiectivă. Fiecare cititor va găsi, după sufletul lui, pagini asupra cărora să zăbovească.

   Ce se întâmpla pe vremea când în sate nu erau medici?! O întâmplare petrecută în urmă cu aproape 50 de ani aduce la vedere împrejurări – poate stranii – şi oameni care, în situaţii-limită, căutau rezolvări într-o lume pe care nu izbuteau să o înţeleagă. Fărâme dintr-o cultură veche, multimilenară, ajungeau să fie transmise noilor generaţii, predarea „ştafetei“ fiind mijlocită câteodată de medici de la oraş şi de minţi luminate ale satului, ce „vedeau“ dincolo de aparenţe.

   Centrul de Transplant Medular din Institutul Clinic Fundeni (CTM – ICF) a anunţat luni, 20 decembrie a.c., printr-o conferinţă de presă, realizarea cu succes a primului transplant medular la un copil cu beta-talasemie majoră. Beneficiar – o fetiţă de şapte ani, din Dolj, dependentă de transfuzii lunare încă de la vârsta de un an, donator – sora mai mare a pacientei. (...)

    Un Proiect de Ordin privind criteriile de încadrare a cabinetelor medicale din asistenţa medicală primară, postat marţi, 30 noiembrie 2010, pe site-ul www.cnas.ro a determinat Societatea Naţională de Medicina Familiei/Medicină Generală şi Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie să organizeze joi, 9 decembrie a.c. (cu doar o zi înainte de termenul limită pentru trimiterea unor amendamente şi propuneri!), o conferinţă de presă. „Noile criterii

   Prezentat ca „o investiţie Petrom – iniţiativă dezvoltată în parteneriat cu Ministerul Sănătăţii“, care „va creşte numărul de beneficiari ai sistemului de telemedicină de urgenţă la 7,5 milioane de români“, programul „Respect pentru viaţă“ a fost lansat luni, 29 noiembrie 2010, în cadrul unei conferinţe de presă, organizate la Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti. (...)

    Poate arăta o conferinţă naţională adevăratele „stări de fapt“ din interiorul unei specialităţi? E posibil să vezi dincolo de aparenţele unor rezultate, unele realmente de excepţie, cu ce dificultăţi se confruntă profesioniştii? Ştiinţă? Artă? Într-un reportaj de la a XIX-a Conferinţă Naţională de Hematologie Clinică şi Transfuzională (Sinaia, 27–31 octombrie a.c.), dl Iftimie Nesfântu vă propune câteva nume reprezentative şi o „cheie de lectură“ pentru a întrezări, dincolo de aparenţe, adevărul şi – mai ales – oamenii (profesori, medici, pacienţi…). (...)

   A şasea ediţie a conferinţei Medicina de familie – prima linie în asistenţa medicală, desfăşurată la Brăila, în perioada 14–16 octombrie 2010, şi-a încheiat lucrările, lăsând participanţilor – medici şi invitaţi din toate colţurile ţării – amintiri preţioase şi dorinţa de a reveni în „oraşul cu salcâmi“, acolo unde ştiinţele şi cultura fac – întotdeauna – casă bună. O echipă de aur, un eveniment de referinţă, o pagină de istorie medicală… Un reportaj semnat de dl Iftimie Nesfântu. (...)

• Ortopedia pediatrică, domeniu în care specialiştii români au obţinut merituoase recunoaşteri internaţionale, prin performanţe tehnice realizate adesea în condiţiile improprii oferite de sistemul nostru de sănătate, îşi reafirmă identitatea. În acest sens, ilustrativ este şi al III-lea Congres al Asociaţiei Române a Traumatologilor şi Ortopezilor Pediatri (ARTOP), recent desfăşurat la Bucureşti. Vârf de lance? Dl prof. dr. Gheorghe Burnei, preşedintele ARTOP. Un grupaj pe această temă realizat de Iftimie Nesfântu.

• Un program ştiinţific... ameţitor de dens, lucrări desfăşurate în şase sesiuni paralele, conferinţe, workshopuri, simpozioane, programe educative, lansări ale unor cărţi de referinţă, premiere absolute... Iată doar câteva din coordonatele Congresului Naţional de Cardiologie de la Sinaia. O relatare semnată de dr. Larisa Ionescu-Călineşti. (...)

    Este un fapt cunoscut: după războaie ucigătoare ce lasă în urmă mulţime de morţi, natalitatea creşte. Ca şi cum o lege a naturii ar acţiona în aşa fel încât să vindece rănile lumii. În alt plan, un rezultat oarecum similar pare să aducă la vedere şi recentul Congres al AECR, ediţia a V-a, desfăşurat anul acesta la Brăila şi Galaţi. Nu au fost mai multe lucrări decât cele prezentate în ediţiile anterioare. Au fost însă printre ele lucrări de substanţă, majoritatea având ca prim autor medici tineri, prezentate fără ezitări, aducând în faţa participanţilor rezultate ale unor cercetări interdisciplinare remarcabile. (...)