Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  EDUCAȚIE  »  Ars Medici

Consumul de alcool generează internări de aproape 25 milioane de euro anual

Viața Medicală
Adriana GALAN joi, 16 ianuarie 2014
Viața Medicală
Cipriana MIHĂESCU joi, 16 ianuarie 2014

Asociaţia Română pentru Promovarea Sănătăţii a finalizat recent studiul privind impactul economic al consumului dăunător de alcool asupra sistemului de sănătate din România. Studiul a relevat că, în condiţiile sistemului informaţional actual din sănătate, doar o mică parte din costurile generate de consumul dăunător de alcool sunt posibil de identificat – respectiv, sumele decontate spitalelor pentru internări din cauze atribuibile direct consumului de alcool. Chiar şi aşa, prin cunoaşterea limitată a problemei, studiul a relevat că sistemul de sănătate din România cheltuieşte anual cel puţin 107,5 milioane de lei (aproximativ 25 milioane de euro) pentru internări atribuibile direct consumului de alcool. Aceşti bani sunt plătiţi de casele de asigurări către spitale pentru aproximativ 70.000 de internări şi, respectiv, peste 570.000 de zile de spitalizare. La aceşti bani se adaugă multe alte cheltuieli, imposibil de diferenţiat, în asistenţa medicală primară şi ambulatorie de specialitate. O altă problemă majoră este reprezentată de faptul că multe din nevoile de servicii de sănătate ale persoanelor cu consum dăunător de alcool rămân în continuare neacoperite, nefiind incluse în pachetul de bază sau în programele naţionale de sănătate (ex. programe de prevenţie secundară şi de tratament).

 

Consumul de alcool înregistrat în UE1

• Consumul de alcool cel mai înalt şi cu tendinţă de creştere se înregistrează în regiunea centrală şi estică, iar cel mai scăzut se înregistrează în ţările nordice2.
• Berea este băutura cel mai frecvent consumată în aproape toate regiunile. Numai în ţările din sudul Europei vinul rămâne băutura consumată cel mai frecvent, deşi consumul de vin a scăzut şi el accentuat în această regiune2.
• Dependenţa de alcool afectează 5,4% din bărbaţi şi 1,5% din femei, la grupa de vârstă activă (18 – 64 ani)3.
• 9 din 10 persoane afectate de dependenţa de alcool nu primesc tratament pentru această patologie3.

 

Consumul dăunător de alcool are efecte multiple şi complexe asupra sănătăţii, fiind responsabil direct de circa 60 de boli menţionate în clasificarea internaţională a maladiilor, revizia a zecea a OMS, şi implicat, în grad variabil, în producerea a peste 200 de boli şi condiţii patologice. Dincolo de efectele directe asupra stării de sănătate, consumul de alcool are numeroase efecte sociale – asupra persoanei (probleme de integrare socială, scăderea productivităţii, posibila pierdere a locului de muncă), asupra familiei (afectarea relaţiei de cuplu, adectarea dezvoltării copiilor, posibil risc de violenţă) şi asupra comunităţii (neplăceri, hărţuire, infracţionalitate). După cum se vede, nici efectele economice nu sunt deloc de neglijat, reprezentate de costuri suportate fie de persoană (costul direct al băuturii alcoolice, costul daunelor provocate), fie, în cazul costurilor de boală suportate partajat, atât de persoană/ familie, cât şi de sistemul de sănătate.

 

Consumul de alcool înregistrat în România1

 

• Se situează deasupra consumului mediu al UE.
• Berea este băutura cea mai consumată.
• Efectele consumului de alcool în România sunt relevate în special de unele studii internaţionale. Astfel se estimează că în România mor anual 15.175 de persoane din cauza consumului de alcool (peste 3.516 femei şi respectiv 11.659 bărbaţi)3. De asemenea, România are cea mai înaltă rată standardizată de mortalitate atribuibilă alcoolului din UE la femei şi se află pe locul 4 la bărbaţi, după Estonia, Letonia şi Lituania, pierzând prin decese atribuibile alcoolului 14,4% din anii potenţiali de viaţă la femei şi respectiv 25,4% la bărbaţi)3.
• La nivelul anului 2002, adulţii (20–64 de ani) aveau o speranţă de viaţă mai redusă decât media statelor dezvoltate ale UE (cele 15 state membre până în anul 2004) cu 4,9 ani pentru bărbaţi şi respectiv cu 2,3 ani pentru femei, iar consumul de alcool era responsabil de 18% şi, respectiv, de 4% din această diferenţă4.
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Cauze de mortalitate atribuibile alcoolului

 

• Dintre cauzele de mortalitate atribuibile alcoolului, cele mai importante sunt cauzele externe, ciroza hepatică şi bolile cardiovasculare, atât la bărbaţi, cât şi la femei3.
• La nivelul anului 2012, în România s-au identificat 69.904 cazuri externate asociate consumului de alcool şi 572.549 zile de spitalizare aferente acestor cazuri.
• 73,82% au fost cazuri de boli şi tulburări ale sistemului hepatobiliar şi ale pancreasului,
• 22,28% (15.574) au fost tulburări mentale organice atribuibile/induse de consumul de alcool/droguri.
• Aproape jumătate din cazurile spitalizate (46,3%) au prezentat complicaţii.

 

   România are un consum mediu de alcool pur de 10,1 l anual pe locuitor în vârstă de peste 15 ani (Global Information System on Alcohol and Health – GISAH, 2011), la care se adaugă un consum mediu neînregistrat estimat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii la 3 l de alcool pur/locuitor şi pe an. În acest context, analiza costurilor induse de consumul dăunător de alcool asupra sistemului de sănătate devine un subiect de mare interes, în special pentru analiza potenţialului de evitare a acestor costuri, prin implementarea de strategii eficace de prevenţie pe termen mediu şi lung. În plus, politicile publice de control al consumului dăunător de alcool trebuie să capete o vizibilitate şi o penetranţă mai mari pe termen scurt şi mediu, iar societatea civilă poate juca un rol deosebit de important în acest sens, prin creşterea nivelului de conştientizare al decidenţilor şi al opiniei publice în această direcţie.
Referinţe:

1. World Health Organization Regional Office for Europe. (2012). Alcohol in the European Union. Consumption, harm and policy approaches. Copenhagen, Denmark: World Health Organization Regional Office for Europe. Disponibil la:
http://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/alcohol-use/publications/2012/alcohol-in-the-e
uropean-union.-consumption,-harm-and-policy-approaches

2. World Health Organization. (2011). Global status report on alcohol and health. Geneva, Switzerland: World Health Organization. Disponibil la:
http://www.who.int/substance_abuse/publications/global_alcohol_report/en/

3. Rehm J., Shield K. Rehm M., Gmel G., Frick U. (2012). Alcohol consumption, alcohol dependence and attributable burden of disease in Europe. Potential gains from effective interventions for alcohol dependence. Centre for Addiction and Mental Health

4. Zatonski, W., Manczuk, M., Sulkowska, U., HEM Project Team. (2008). Closing the health gap in the European Union. Warsaw, Poland: Maria Sklodowska-Curie Memorial Cancer Centre and Institute of Oncology. Disponibil la: http://www.hem.waw.pl/

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC