Cercetarea a urmărit 2.111 pacienţi care au fost confirmaţi cu infecţie cu virus gripal, cu virus sinciţial respirator sau cu SARS-CoV-2 prin intermediul exsudatelor prelevate din nas ori din gât. În total, 63% dintre ei au primit antibiotice pentru infecţia respiratorie în cursul spitalizării. 168 de pacienţi au decedat în decurs de 30 de zile. Doar 22 dintre aceștia nu primiseră antibiotice.

Cercetătorii au observat că pacienţii care au primit antibiotice în timpul spitalizării au avut o probabilitate dublă de a deceda în decurs de 30 de zile, comparativ cu cei care nu au primit antibiotice. Pe de altă parte, pacienţii cu infecţie mai gravă și cei care aveau mai multe comorbidităţi au avut o probabilitate mai mare de a primi antibiotice.

Rezultatele nu au fost publicate într-o revistă știinţifică și urmează a fi prezentate luna viitoare la Congresul European de Microbiologie Clinică și Boli infecţioase.

Medicii norvegieni admit că studiul lor are limitări și de aceea au demarat recent un trial clinic (ATHENIAN) ce urmărește administrarea intraspitalicească de antibiotice pentru infecţiile virale respiratorii. Însă datele lor se adaugă altor semnale care arată că antibioticele sunt suprautilizate, subliniază dr. Magrit Jarlsdatter Hovind de la Spitalul Universitar Akershus și de la Universitatea din Oslo, autor principal. „Medicii trebuie să îndrăznească să nu mai administreze antibiotice, în loc să aibă dubii și să dea antibiotice pentru orice eventualitate”, a mai spus specialistul.