O nouă expoziţie, „Culorile verii“,
dovadă a efervescenţei creative a Cenaclului „I. Ţuculescu“, formaţie
artistică a medicilor care de peste o jumătate de secol (începând din
1955) este prezentă pe simezele bucureştene, cu ani în urmă, uneori, şi
pe cele din ţară, potrivit unui calendar al întâlnirilor cu publicul
respectat cu rigurozitate an de an, ritmicitatea înfăţişărilor în faţa
iubirilor artelor plastice asemănându-se cu cea a unei reviste aşteptate
de publicul său cititor la fiecare nouă apariţie.
Despre expoziţia deschisă de curând, dincolo de
inspirata metaforă care întâmpină şi invită iubitorul de pictură să-i
treacă pragul, un fost membru şi preşedinte al cenaclului se simte
îndreptăţit să mai noteze: • De data aceasta s-a ales o „locaţie“
deosebită – Muzeul de Istorie a Municipiului Bucureşti – „Palatul Suţu“,
această bijuterie arhitectonică situată în inima Bucureştiului. Pentru
subsemnatul, prilej de scurtă întoarcere în istoria cenaclului: în 1975,
cu prilejul împlinirii a două decenii de activitate a cenaclului
înfiinţat în 1955, tot aici, în acest magnific palat, s-a vernisat o
amplă expoziţie jubiliară onorată de prezenţa ministrului
sănătăţii de atunci, prof. dr. Radu Păun; astăzi apare aproape de
domeniul imposibilului ca un ministru al sănătăţii să-şi găsească timp
pentru a onora cu prezenţa sa un astfel de eveniment. Există însă un
amănunt mai puţin cunoscut: marele internist, clinician şi dascăl Radu
Păun, era şi un om de cultură, iubitor al artelor, pianist de mare
sensibilitate şi virtuozitate • Vernisajul expoziţiei a fost realizat de
artistul plastic şi profesorul Nicolae Iorga, secretarul cenaclului,
care-i succede regretatului Radu Ionescu; a fost de această dată un
vernisaj sui-generis, maestrul Nicolae Iorga predând participanţilor
(printre aceştia – autorii expozanţi, în număr de 37) o lecţie de
meşteşug artistic, de tehnică picturală, alegerea subiectelor,
organizarea compoziţiei, dispunerea culorilor, oprindu-se şi comentând
fiecare tablou în parte, remarcând reuşitele dar şi, unde a fost cazul,
ceea ce a fost mai puţin bine şi ceea ce ar fi trebuit făcut în sensul
împlinirii artistice. Vernisajul a fost astfel şi prilejul unei
întâlniri de lucru, de cenaclu cu invitaţi din care toţi au avut de
învăţat • Cei 37 de autori au expus 50 de lucrări, dominante fiind
uleiurile, dar şi câteva acuarele şi pasteluri, o sculptură mică
(altădată sculptura era mai bine reprezentată) şi o lucrare în ceramică.
Teme variate inspirat alese, tratate mai ales în manieră clasică, dar
şi în câteva tehnici mai îndrăzneţe – abstracţionism, expresionism,
pictură de idei/teme filozofice (Veghe, De partea cealaltă a clipei,
Elegie, Exerciţiu pe roşu) şi chiar manieră naivă (În bătătură).
Peisajul – colţuri din natură, crochiuri citadine, străzi şi case –
rămâne o temă predilectă, dar şi florile, naturile statice, portretele
şi „notele de călătorie“ (Grecia, Italia, Franţa, deşertul arab), toate
întregind o paletă largă, vibrând de culoare şi plină de sensibilitate
poetică • O altă remarcă priveşte prezenţa tinerilor, inclusiv a
studenţilor, cu vădit şi promiţător har, garanţie a continuităţii şi a
schimbului de mâine pentru această valoroasă formaţie de creaţie
artistică a oamenilor în alb.
Nu e lipsit de semnificaţie că afirmarea în
cultură, în creaţie a breslei noastre adaugă nobleţei profesiei medicale
un plus de pregătire, de care are din ce în mai mare nevoie astăzi. Şi,
alături de Cenaclul medicilor-pictori „I. Ţuculescu“ se află Orchestra
medicilor „Ermil Nichifor“, Societatea Medicilor Scriitori şi Publicişti
din România, printre cele mai cunoscute şi active în viaţa culturală.