Duminică, 10
august, puţin după ora prânzului, un post de televiziune şi o agenţie de ştiri
semnalau existenţa unei prime suspiciuni de infecţie cu Ebola în România. Locul
faptei: Ploieşti.
Deşi era o zi încinsă politic, subiectul a devenit rapid breaking news pentru presa online şi pentru posturile de
televiziune. Reţelele sociale au început şi ele să fiarbă. Păzea: Ebola a ajuns
în România. Şi s-a plimbat chiar şi în Vama Veche, avertizau unele statusuri pe
Facebook.
Doar patru ore mai
târziu, prof. dr. Adrian Streinu-Cercel excludea cu o probabilitate de 99%
posibilitatea acestei infecţii, iar Ministerul Sănătăţii publica două
comunicate pentru calmarea spiritelor. O simplă căutare pe internet, tărâmul
virtual în care poţi modifica ora publicării unui articol, indică faptul că
prima alertă a venit la ora 13:53 de la Romaniatv.net. Urmează Digi24.ro
(14:02) şi, probabil, Mediafax.ro. Chiar dacă articolul agenţiei de presă apare
ca fiind scris la ora 18:06, el conţine toate actualizările de peste zi, iar
primul comentariu, „Dumnezeu să ne aibă în pază“, apare postat la 14:32.
După ce Organizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat epidemia
de Ebola din vestul Africii urgenţă la nivel internaţional, virusul a început să
înroşească ştirile celor mai importante televiziuni internaţionale. Departe de
focarul epidemiei, în România povestea a intrat doar la capitolul „ciudăţeniilor
de la ora 5“. Însă pe un teren deja sensibilizat, ştirea difuzată duminică la
prânz a explodat rapid. Fără niciun motiv real, România era în pragul unei
panici mediatice. Cum s-a ajuns aici? De ce un caz (doar) suspect de Ebola a
devenit atât de repede ştirea numărul unu? Am refăcut circuitul informaţiei
despre pacientul cu Ebola folosind atât surse din media, cât şi din instituţiile
oficiale.
Un ploieştean care
lucrează peste drum de Spitalul Judeţean de Urgenţă din oraş a observat duminică
dimineaţă la intrarea spitalului agitaţie şi oameni îmbrăcaţi în costume de
protecţie. Vigilent, omul a cerut informaţii unei infirmiere angajată a
spitalului. Doamna i-a spus că au în grijă un caz suspect de Ebola. Întâmplător
(dar nu şi din fericire), omul cunoştea un reporter al televiziunii România TV,
căruia i-a împărtăşit informaţia. Reporterul şi-a făcut datoria şi a solicitat
o confirmare de la managerul Spitalului Judeţean din Ploieşti: „Înţeleg că aveţi un caz suspect de
Ebola, îmi puteţi da şi mie mai multe detalii despre ce se întâmplă?“
Tânărul manager,
dr. Alexandru Băloi, a declarat, conform rtv.net, că: „Simptomele pot fi de
Ebola, dar şi de malarie sau febră tifoidă, un diagnostic urmând să fie pus după
efectuarea tuturor investigaţiilor, la Bucureşti. Pacientul va fi transportat
cu o ambulanţă în care se pot lua măsuri speciale de izolare a pacientului“.
Oficiali din Ministerul Sănătăţii ne-au subliniat că managerul ar fi avut
obligaţia să se abţină de la comentarii până ce diagnosticul nu era confirmat.
Aşa a început totul.
Informaţia a fost
apoi preluată de Mediafax şi de televiziunea Digi24, care şi-au alertat
corespondenţii şi sursele. Bărbatul de 51 de ani suspectat de boală le-a spus
medicilor că s-a întors în urmă cu două săptămâni din Nigeria,
informaţie care, combinată cu simptomele, i-a determinat pe medici să îl
izoleze şi să ia legătura cu Institutul „Matei Balş“ pentru transfer. Ca
observaţie, temperatura de 38,4°C a pacientului, menţionată de medic, nu
corespunde tabloului clinic – cu febră înaltă – al febrei hemoragice Ebola.
Apoi, până la momentul respectiv, în Nigeria nu fusese confirmat niciun caz
de infecţie cu Ebola, fiind doar 13 probabile, şi acelea neconfirmate
serologic. Nigeria
are o populaţie de aproape 170 de milioane de locuitori. Riscul de infecţie
este mai mic decât şansa de a câştiga la loterie de două ori în aceeaşi zi.
„Suntem aici cu
Direcţia de Sănătate Publică, am
luat măsura de dezinfecţie cu produse clorigene a tuturor suprafeţelor pe unde
pacientul a umblat cu noi în UPU“, a mai declarat managerul Alexandru Băloi la
Digi24. Pacientul fusese mai devreme şi la Spitalul de Boli Infecţioase Ploieşti, unde însă nu pronunţase cuvântul „Nigeria“.
Mediafax a aflat de la managerul acestui spital, Cătălin Vişean, că dată fiind
situaţia mai deosebită, deşi diagnosticul nu s-a confirmat, spitalul a intrat
în carantină. Informaţiile au fost imediat preluate de „Adevărul“, „Gândul“ sau
„Libertatea“, pentru a numi doar câteva. Agerpres a citat-o şi pe Rodica
Paraschiv, prefectul de Prahova, care a confirmat toate măsurile de siguranţă. „Dacă
noi am avea răbdarea să stăm să aşteptăm până ies autorităţile peste trei
ore...“, ne-a spus visător unul dintre jurnaliştii implicaţi în
strângerea informaţiilor. Dar, într-un univers guvernat de dictatul breaking news, răbdarea nu există.
La Realitatea TV a
intrat în direct şi ministrul sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, care a anunţat că
DSP Constanţa ia probe din apa mării la Vama Veche, acolo unde fusese bărbatul
în vacanţă. Pe Facebook, vamaioţii postau deja statusuri îngrijorate. Cu două
spitale intrate în carantină şi cuvântul Ebola pronunţat de directorul unuia
dintre ele era clar că ceva serios se întâmplă.
Jurnaliştii au încercat să-l contacteze pe prof.
Streinu-Cercel, directorul Institutului „Matei Balş“. Iniţial telefonul suna
ocupat, profesorul Streinu-Cercel, aflat în maşină spre Bucureşti, fiind
angajat într-un dialog cu Ministerul Sănătăţii. Declaraţia profesorului a fost
corect-moderată: „dacă“ apare un astfel de caz, se iau toate măsurile. Alţi
medici contactaţi de jurnalişti au fost precauţi în declaraţii după ce
Ministerul Sănătăţii le-a comunicat să nu mai comenteze pe această temă. Dar
televiziunile intraseră deja în breaking
news.
Şi aşa au rămas până
ce, la scurt timp după ce pacientul a ajuns la Institutul „Matei Balş“,
profesorul Streinu-Cercel a anunţat că suspiciunea de Ebola se infirmă în
proporţie de 99%. Era ora 18:00, ora care a adus liniştea. A doua zi,
Ministerul Sănătăţii a convocat o conferinţă de presă în care s-a anunţat că
bolnavul suferă de malarie. Alături de profesorul Streinu-Cercel, conf. dr.
Alexandru Rafila, consilierul ministrului sănătăţii pe probleme de sănătate
publică, a declarat şi că Ministerul revizuieşte procedurile naţionale astfel
încât toate statele membre UE să aibă o abordare similară în cazurile suspecte
sau confirmate cu astfel de probleme. Unul dintre aceste documente se referă la
un protocol privind modul de informare a media: „Vrem să stabilim şi un corp de
comunicatori şi, în acest fel, să repetăm modelul pe care l-am avut la gripa
pandemică, atunci când au existat persoane desemnate astfel încât să existe o
uniformitate a informaţiilor şi să evităm panica şi alte lucruri“.
Întâlnirea cu virusul Ebola a fost, din
fericire, evitată. Cât despre panică, în România pare de multe ori că o căutăm
cu lumânarea. 
