Fumatul pasiv este responsabil pentru moartea prematură a 1,2 milioane de oameni la nivel global în fiecare an, pe lângă bolile cardiovasculare şi respiratorii, a precizat managerul Institutului „Marius Nasta”, Beatrice Mahler.

În România anului 2022, 25,5% din locuitori sunt fumători, o medie obținută din cei 35,2% bărbați și 15,8% femei.

„Ziua Mondială fără Tutun 2022 este una din cele șapte zile ale Săptămânii Verzi Europeane 2022, suprapunere deloc întâmplătoare, pentru că fumul de țigară este unul din principalii poluanți indoor, acolo unde fumatul este practicat în interior, deoarece acesta eliberează substanțe toxice în aer, crescând riscul de expunere a persoanelor nefumătoare”, a menționat Beatrice Mahler.

Potrivit medicului, datele științifice indică că pentru a produce o singură țigară, sunt emise 14 g de CO2 pe tot parcursul ciclului de viață.

Astfel, producția de tutun contribuie cu aproape 84 de milioane de tone metrice de emisii de CO2 echivalent anual, ceea ce reprezintă echivalentul a 280.000 de rachete care se lansează în spațiul cosmic.

„Fumul de tutun contribuie la niveluri mai ridicate de poluare a aerului și conține trei tipuri de gaze cu efect de seră: dioxid de carbon, metan și oxizi de azot, care poluează mediul interior și exterior. Țigările electronice în general reprezintă deja o problemă extrem de serioasă, resturile de la cartuşe şi baterii reprezintă o preocupare majoră pentru mediu, deoarece sunt alcătuite din materiale care nu sunt biodegradabile, cum ar fi bobinele metalice, plasticul, atomizatoarele, bateriile și cipurile de microcontroler”, a explicat managerul.

Aceasta a subliniat că tutunul este nociv nu doar pentru cei care îl consumă, ci și pentru producătorii de tutun, un fermier de tutun care plantează, cultivă și recoltează tutun poate absorbi atâta nicotină pe zi cât se găsește în 50 de țigări.

Boala tutunului verde (GTS) este o formă de intoxicație cu nicotină care apare la aproximativ 1 din 4 fermieri. Iar planta de tutun în sine distruge solul în care este plantată pentru zeci de ani, prin deșertificarea specifică zonelor în care este plantat tutunul ca urmare a utilizării resurselor minerale din sol.

Dr. Beatrice Mahler menționează că în Centrul de Consiliere pentru Renunțare la Fumat din Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, coordonat de dr. Luiza Iorga cu resurse obținute prin Programul STOP – Fumat, sunt consiliate persoane care vor să renunţe la fumat.

„Specific perioadei pandemice, ca și în alte paliere ale sistemului de sănătate numărul persoanelor care solicită asistență în vederea renunțării la fumat deși a suferit o scădere considerabilă în anul 2020, ultimele 12 luni aduc un trend ascendent intenției de renunțare la fumat, cu  un număr de 246 persoane, din care 162 au reușit să renunțe la fumat prin consiliere și plasturi, medicația specifică neputând fi adusă în acest moment în țară”, a adăugat ea.