Tulburările de alimentație sunt considerate, în general, afecțiuni de sănătate mintală asociate în principal cu greutatea și imaginea corporală, însă descoperiri recente sugerează că mecanismele care stau la baza acestora sunt mult mai complexe, notează Euronews.

Astfel, oamenii de știință de la Institutul Karolinska, din Suedia, au derulat un studiu în cadrul căruia au identificat  șase markeri genetici asociați cu tulburarea de alimentație compulsivă și opt markeri genetici asociați cu anorexia nervoasă, dintre care doi nu mai fuseseră identificați anterior.

Cercetarea a inclus aproape 40.000 de adulți cu tulburarea de alimentație compulsivă și aproximativ 25.000 de persoane cu anorexie nervoasă. Subiecții au fost comparați cu peste 1,2 milioane de persoane fără tulburări de alimentație, iar rezultatele studiului au fost publicate în revista Nature Mental Health.

Totodată, studiul a arătat că prezența anumitor markeri genetici asociați acestor două afecțiuni poate indica o vulnerabilitate biologică și față de alte comportamente potențial dăunătoare. 

De exemplu, unii markeri asociați alimentației compulsive sunt reprezentativi și pentru anumite comportamente impulsive, precum fumatul sau asumarea de riscuri, dar și pentru un indice de masă corporală (IMC) mai ridicat și chiar ADHD. În același timp, markerii genetici asociați anorexiei au fost puternic corelați și cu tulburarea obsesiv-compulsivă.

Pe de altă parte, oamenii de știință au constatat că asocierile genetice legate de alimentația compulsivă și anorexia nervoasă diferă de factorii genetici care influențează IMC-ul, chiar dacă greutatea corporală reprezintă un element important în ambele afecțiuni. Astfel, spun autorii, tulburările de alimentație nu pot fi explicate exclusiv prin prisma greutății corporale sau a metabolismului.

Tulburările de alimentație afectează milioane de oameni din lumea întreagă. Ele sunt mai frecvente în țările cu venituri mari, prevalența cea mai mare fiind în Europa de Vest, amintește Euronews.