Colegiul Medicilor Stomatologi din România (CMSR), în parteneriat cu Comisia pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, a organizat marți, 17 martie, o dezbatere publică dedicată stării sănătății orale a românilor și direcțiilor de reformă ale stomatologiei românești în politicile de sănătate publică. Evenimentul a avut loc în contextul Zilei Mondiale a Sănătății Orale.

Unul dintre principalele subiecte dezbătute cu ocazia mesei rotunde a fost subfinanțarea Stomatologiei. „Principala problemă a stării actuale de sănătate orală nu este lipsa medicilor. Principalele cauze rămân subfinanțarea cronică a serviciilor stomatologice și absența programelor de prevenție organizată”, a punctat dr. Florin Lăzărescu, președintele CMSR.

La rândul său, Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședinta Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), a recunoscut că deși sumele alocate de CNAS pentru decontarea serviciilor stomatologice au crescut în ultimii ani, acestea continuă să fie insuficiente.

„Stomatologia rămâne subfinanțată și, deși ne-am preocupat să creștem acel plafon pe care asigurarea socială de sănătate îl susține, nu am reușit așa cum ne-am dorit. Din 2022 și până astăzi au fost două creșteri consecutive, dar nu pe cât ne-am fi dorit. A crescut plafonul pentru zona urbană, de la 4.000 la 6.000 de lei, iar pentru a facilita și asigura accesul în zona rurală, plafonul este de 9.000”, a punctat vicepreședinta CNAS. 

Finanțare insuficientă

Ea a explicat că CNAS a propus creșterea plafonului de la 6.000 la 10.000 de lei, însă acest lucru nu a fost posibil în proiectul de buget de anul acesta: „Noi am propus într-un plan strategic instituțional care vine cu o bugetare ciclică anuală să creștem [plafonul] de la 6.000 la 10.000 de lei pe lună și să ajustăm tarifarea din zona aceasta cel puțin cu indicele inflației, însă acest lucru nu s-a putut. Propunerea rămâne în planul strategic instituțional și o vom relua în proiectul de buget de anul viitor”.

Totodată, vicepreședinta CNAS a subliniat că în comparație cu anul 2022, în 2025, numărul serviciilor stomatologie acordate de medicii aflați în contract cu Casa s-a dublat. În același timp, numărul medicilor aflați în contract cu Casele teritoriale a crescut cu 34%, în prezent numărul acestora fiind de aproximativ 6.500. 

În acest context, dr. Smărăndița Păcuraru, vicepreședinta CMSR, a arătat că numărul pacienților care au beneficiat de servicii stomatologice decontate a crescut de la 337.725 în 2023 la 648.890 în 2024, ceea ce reprezintă aproape o dublare într-un singur an. Însă, raportat la populația totală, nivelul rămâne în continuare redus.

„Rata de utilizare a fondurilor CNAS este extrem de ridicată, de 99,95%, ceea ce indică faptul că bugetele alocate pentru serviciile stomatologice sunt aproape complet consumate. În multe județe, plafonul lunar disponibil se epuizează foarte rapid, în doar 4-10 zile. (...) Ponderea alocată stomatologiei a rămas constant extrem de redusă, situându-se între 0,3%–0,8% din totalul plăților pentru servicii medicale. Această finanțare este mult sub nivelul practicilor europene, unde prevenția și tratamentele stomatologice beneficiază de programe dedicate”, a atras atenția  vicepreședinta CMSR.

Distribuția inegală a medicilor, o problemă

Un alt subiect dezbătut la masa rotundă organizată de CMSR a fost repartiția inegală a medicilor la nivelul țării. Astfel, președintele CMSR  a evidențiat că există disparități foarte mari între mediul urban și cel rural, ceea ce face ca o categorie importantă de pacienți să nu aibă acces la servicii stomatologice. 

„Stomatologia este un mediu eminamente privat și este o aglomerare foarte mare în mediile urbane. Disparitatea urban-rural rămâne structurală (..) Există zone urbane în care oferta de servicii stomatologice este ridicată, dar și numeroase comunități rurale sau orașe mici în care accesul la un medic stomatolog este limitat sau chiar inexistent”, a subliniat dr. Florin Lăzărescu.

Referitor la acest aspect, prof. dr. Alexandru Rafila, președintele Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, a declarat că „furnizarea de servicii stomatologice cu un nivel al decontărilor foarte mic nu poate să facă stimulativă dezvoltarea de cabinete stomatologice în mediul rural”, pentru că în acele regiuni oamenii au posibilități financiare reduse, iar pachetul de decontare nu reușește să acopere decât o foarte mică parte din servicii.

O posibilă soluție la această problemă ar fi, spune el, finanțarea directă a acestor servicii, adică angajarea medicilor stomatologi în centre comunitare. De asemenea, ar fi necesară bugetarea celor 1.400 de posturi existente pentru stomatologia din mediul școlar. O altă soluție ar putea fi dezvoltarea unor pachete de servicii de asigurări private pentru serviciile stomatologice.