Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Tuberculoza în România

Viața Medicală
Dr. Georgeta Gilda POPESCU vineri, 27 februarie 2015
România continuă să rămână ţara cu cea mai crescută incidenţă globală a tuberculozei din UE şi pe locul şase, după ţările fostei Uniuni Sovietice, din Regiunea OMS Europa. Ministerul Sănătăţii (MS) consideră că tuberculoza rămâne o problemă majoră de sănătate publică în ţara noastră şi, ca urmare, activităţile prevăzute de Programul naţional de prevenire, supraveghere şi control al tuberculozei (PNPSCT) – diagnosticul şi tratamentul bolnavilor, controlul contacţilor, tratamentul preventiv şi activităţile de informare-educare-comunicare – sunt gratuite.
Răspunsul sistemului de sănătate din România pentru reducerea poverii TB se desfăşoară conform Strategiei naţionale de control al TB 2015–2020 şi este realizat prin PNPSCT care integrează cele două componente, prevenirea şi supravegherea TB, precum şi tratamentul bolnavilor TB, în conformitate cu hotărârile anuale pentru definirea programelor naţionale de sănătate implementate de MS, aprobate prin Ordinul m.s. nr. 422/2013 cu modificările şi completările ulterioare.
În România, strategia bazată pe tratament sub directă observare (DOTS) recomandată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) pentru controlul TB este generalizată din anul 2005, ceea ce a şi permis înregistrarea unor reale progrese: rata de depistare a cazurilor TB depăşeşte 70% de cel puţin opt ani (79% din anul 2010 faţă de 76% cât este în regiunea Europeană OMS); incidenţa globală (IG) a scăzut cu 48,7% (de la 142,2%ooo în 2002 la 73%ooo în 2013); IG la copii a scăzut cu 54,4%, de la 48,2%ooo în 2002 la 22 %ooo în 2013; prevalenţa TB a scăzut cu 36,9% de la 198,2%ooo în 2004 la 125%ooo în 2013; mortalitatea TB a scăzut cu 50,9 %, de la 10,8%ooo în 2002 la 5,3%ooo în 2013; rata de succes terapeutic a cazurilor noi pulmonare confirmate BK a depăşit 85% din 2006, s-a menţinut şi a atins 86% în 2009 şi 2011, comparativ cu 67% – regiunea Europeană OMS. Cu această rată de succes terapeutic a cazurilor noi confirmate bacteriologic, România îndeplineşte ţinta globală a OMS, de 85%, considerată unica modalitate de control a endemiei într-un teritoriu.
Dacă în cazul tuberculozei cu germeni sensibili lucrurile sunt într-un progres evident şi constant, în cazul tuberculozei multidrog-rezistente (MDR) şi extrem-rezistente (XDR), situaţia este semnificativ diferită.
Ancheta epidemiologică desfăşurată în România în perioada iulie 2003–iunie 2004 a arătat că MDR-TB se regăseşte în proporţie de 2,9% la cazurile noi TB şi 10,7% la retratamente TB. În aceste condiţii, ar trebui notificate anual 1.200 de cazuri MDR-TB, valorile confirmând încadrarea TB multidrog-rezistente în ţara noastră drept problemă de sănătate publică. În prezent, este în curs de derulare o nouă achetă epidemiologică în vederea stabilirii actualei magnitudini a acestui fenomen în România.
În ceea ce priveşte prevalenţa MDR-TB (numărul de cazuri care necesită tratament pe parcursul unui an), în România, aceasta este de aproximativ 1.500 de cazuri. La nivel mondial, 10% din cazurile MDR-TB sunt XDR-TB (TB cu rezistenţă la izoniazidă, rifampicină, aminiglicozid injectabil şi chinolonă). În studiul retrospectiv de chimiorezistenţă pentru tulpinile MDR izolate în România în 2007, rezistenţa XDR în rândul cazurilor MDR a fost de 11,4%: 9,9% pentru cazurile noi şi 11,9% la cazurile tratate anterior.
Principala problemă o reprezintă imposibilitatea obţinerii, în contextul actual legal, organizatoric şi financiar, a unei rate înalte de succes terapeutic la cazurile de tuberculoză MDR/XDR. Astfel, analiza cohortei MDR/XDR 2008 arată, din perspectiva categoriilor evolutive: 16,3% vindecaţi, 3,3% cu tratament complet (rată de succes de 19,6%), 23,5% decedaţi, 34,7% eşecuri, 21,6% abandonuri, 0,6% neevaluaţi. Cu o constanţă remarcabilă, rata de succes se menţine echivalentă şi în 2009 – 19,7%, 2010 – 19,9% şi 2011 – 25,6% şi este echivalentă cu rata de evoluţie spontan favorabilă în absenţa oricărui tratament etiologic, cunoscută din perioada preantibiotică. Aceste rezultate plasează România în coada unei liste care începe cu Kazahstan şi Uzbekistan – cu o rată de succes de 70%, R.D. Congo 60%, Kirghizstan 50%, cea mai bună dovadă că situaţia este corectabilă. Cauzele ţin de absenţa unei abordări programatice a domeniului, de existenţa unui decalaj diagnostic şi terapeutic de două generaţii, absenţa condiţiilor legale, organizatorice şi financiare de acces la medicaţia validată internaţional şi, în consecinţă, imposibilitatea diagnosticului precoce şi a unei terapii acoperitoare şi continue.
Tuberculoza MDR constituie în prezent adevărata provocare pentru autorităţile publice din România, de aceea MS a aprobat o serie de măsuri pentru îmbunătăţirea PNPSCT, printre cele mai importante fiind: majorarea cu peste 50% a bugetului anului 2014 comparativ cu 2012 pentru program şi aprobarea Strategiei naţionale de control al tuberculozei în România 2015–2020. Intervenţiile incluse în strategie au ca scop asigurarea serviciilor de prevenire, depistare, tratare şi creştere a aderenţei la tratament pentru bolnavii TB şi MDR-TB în conformitate cu recomandările OMS.
Pentru implementarea acestor intervenţii au fost identificate, pe lângă bugetul de stat, mai multe surse de finanţare, una fiind mecanismul financiar norvegian, prin intermediul căruia este asigurată, în proporţie de 85%, finanţarea proiectului „Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei din România, prin creşterea controlului tuberculozei“ implementat de Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta“ Bucureşti în parteneriat cu Fundaţia Romanian Angel Appeal, Fundaţia Centrul pentru Politici şi Servicii de Sănătate şi Fundaţia LHL International din Norvegia.
În cadrul acestui proiect, 10.000 de persoane vor fi testate în vederea depistării TB şi TB MDR/XDR, 1.000 de pacienţi diagnosticaţi cu tuberculoză multirezistentă vor primi tratament medical complet, continuu şi supraveghat, opt laboratoare care vor deservi populaţia de pe întreg teritoriul ţării vor fi dotate cu echipamente moderne de diagnostic rapid a TB MDR/XDR. De asemenea, sunt prevăzute acţiuni pentru: creşterea aderenţei pacienţilor cu TB la tratament prin acordarea de suport social, formarea personalului medical în controlul transmiterii infecţiei TB, managementul medicamentelor şi supravegherea bolii, dotarea unităţilor TB cu lămpi UV, informarea populaţiei şi asigurarea suportului comunitar în vederea prevenirii răspândirii tuberculozei.
Impactul proiectului se va traduce în servicii mai bune de diagnostic, tratament, sprijin social şi intervenţii preventive pentru grupurile importante din punct de vedere epidemiologic şi populaţiile vulnerabile care, în timp, vor conduce la reducerea diferenţelor economice şi sociale cauzate de TB în România şi în spaţiul economic european.
Asigurarea diagnosticului precoce, urmat de tratamentul continuu, complet şi de calitate şi stimulente acordate pacienţilor sub formă de tichete sociale în vederea creşterii aderenţei la tratament vor conduce la o rată mai bună de succes terapeutic în rândului celor cu TB care, astfel, pot fi reintegraţi în societate, redevenind cetăţeni productivi. În plus, intervenţiile de prevenţie în comunităţile rurale sărace, inclusiv comunităţile de romi, vor contribui la: adresabilitatea crescută a acestora la serviciile de asistenţă medicală primară, scăderea numărului de îmbolnăviri, scăderea stigmatizării şi discriminării pacienţilor şi a familiilor acestora, precum şi la un statut social şi economic îmbunătăţit al membrilor comunităţii.
Din valoarea totală a proiectului de 10.748.000 de euro: s-au achitat facturile pentru primele două tranşe de medicamente pentru 750 de bolnavi, una din tranşe fiind deja livrată – 250 de pacienţi urmând a fi înrolaţi în luna martie; este finalizată achiziţia echipamentelor pentru diagnosticului rapid – GeneXpert, MGIT şi LPA, pentru laboratoarele de referinţă şi regionale; au fost identificate comunităţile vulnerabile unde se vor desfăşura activităţi de informare-educare-comunicare şi depistare a cazurilor de TB în rândul populaţiilor sărace; s-au finalizat documentele pentru achiziţia de echipamente pentru controlul infecţiei TB (lămpi UV, hote de biosiguranţă), echipamente IT (servere pentru soft-ul naţional de colectare a datelor şi computere pentru dotarea unităţilor sanitare care raportează date referitoare la pacienţii cu TB), mijoacele de transport pentru colectarea probelor clinice, a fost finalizată curiculla pentru cursurile de formare a personalului medical pentru managementul cazului de tuberculoză şi controlul infecţiei TB şi de instruire a DOT-suporterilor (asistenţi comunitari, mediatori sanitari) pentru sprijinirea pacienţilor aflaţi în tratament ambulatoriu.

Implementarea acestui proiect poate fi considerată un exemplu de abordare multiinstituţională de succes, un model ce aduce laolaltă atât instituţii guvernamentale, cât şi organizaţii non-guvernamentale, naţionale şi internaţionale şi implică întreaga societate în rezolvarea unei probleme de importanţă globală.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.