Statisticile Medisprof arată că, în 2021, 70% din pacienții diagnosticați cu cancer gastric erau bărbați, iar dintre aceștia, 40% aveau vârsta cuprinsă între 61-70 de ani, se arată într-un comunicat.

Alimentația este cu adevărat importantă în acest diagnostic, alături de istoricul medical al pacientului și unele afecțiuni cum ar fi gastrita atrofică, gastrita hipertrofică, anemia pernicioasă, polipii de stomac sau intervențiile chirurgicale la nivelul stomacului și infecția cu Helicobacter pylori”, a spus dr. Bogdan Ionescu, medic primar oncolog în cadrul Medisprof.

Exceptând istoricul medical, factorii de risc pentru cancerul gastric sunt reprezentați de unele obiceiuri frecvent întâlnite în rândul populației: consumul de alcool, de alimente bogate în sare. Și carnea pregătită pe grătar sau semipreparatele din carne ar putea crește riscul de cancer gastric.

În România, în lipsa unor programe de screening, pacientul este diagnosticat târziu cu cancer gastric, tocmai pentru că simptomele generale care se întâlnesc nu sunt de obicei un motiv de îngrijorare, a explicat dr. Bogdan Ionescu.

Pacienții pot manifestă oboseală, senzație de balonare, se pot simți plini după ce mănâncă puțin, au arsuri puternice la nivelul stomacului, indigestie, greață neexplicată persistentă și abia în stadii mai avansate putem vorbi despre dureri de stomac, vărsături persistente sau pierdere inexplicabilă în greutate”, a spus medicul.

Specialistul recomandă ca persoanele care au avut un diagnostic de cancer gastric în familie să își monitorizeze anual sănătatea și să fie luate în evidența unui specialist gastroenterolog. 

Se înființează Comitetul Național pentru Prevenirea și Limitarea IAAM

UMF Iași: Peste 2.200 de candidați s-au înscris la examenul de admitere