Un amplu chestionar a fost completat de medici de familie din 16 cabinete localizate în nouă județe din țară, cabinete care deservesc în proporții asemănătoare pacienți din mediul rural și mediul urban. 

În luna octombrie 2024, fiecare pacient care s-a prezentat la cabinetele amintite a fost informat despre gripă și despre vaccinarea antigripală. Pentru minorii prezenți cu cel puțin un tutore, informarea s-a adresat tutorilor, se arată pe pagina de Facebook a Grupului de Vaccinologie al SNMF. 

Din aproape 14.000 de pacienți consultați și consiliați, 272 au refuzat vaccinarea antigripală, adică un procent de 2,9%. 

„Am fost interesați de cauzele refuzului vaccinării. Am identificat mai multe categorii de refuzuri grupate pe mai multe rădăcini de atitudini (utile din punct de vedere al studiului sociologic și al măsurilor care ar trebui luate pentru a contracara în viitor aceste atitudini), dar cele mai importante motive pentru care este refuzată vaccinarea antigripală sunt următoarele: 

1. Percepția distorsionată a riscului bolii (47,1% dintre refuzuri, aproape jumătate dintre refuzuri): «Nu cred că este necesar, nu am avut niciodată gripă și nici nu cred că voi face». 

2. Frica și fobiile (34,2% dintre refuzuri, adică aproximativ o treime dintre refuzuri): «Mi-e frică de efecte adverse, mi-e frică de injecții»

3. Lipsa de încredere (19,5% dintre refuzuri, aproape o cincime): «Nu am destule informații despre vaccin, nu am încredere în vaccin»”, au precizat membrii Grupului de Vaccinologie al SNMF. 

De remarcat că refuzul invocând metode conspiraționiste sau motive religioase apare la procentaje foarte mici (sub 3%), au atras aceștia atenția.

O concluzie preliminară a acestui studiu este că refuzul vaccinării, deși apare rar, este determinat cel mai adesea de percepția distorisonată a riscului. „Considerăm că acesta este efectul informării deficitare a populației în mod sistematizat despre gravitatea gripei, despre riscul complicațiilor acesteia. Putem asocia și nevoia unei educații medicale a populației încă de la vârste fragede pentru a percepe corect riscurile de boală și importanța vaccinării”, spun specialiștii în vaccinologie. 

Totuși, educația populației nu poate fi lăsată doar în seama medicilor vaccinatori, „aceasta necesită timp și instrumente specifice, trebuie realizată în mod sistematic, prin campanii continue de comunicare, construite pe baza unor astfel de studii, de specialiști sociologi, psihologi și pedagogi împreună cu profesioniștii din domeniul medical”. 

Este nevoie de campanii susținute, prin informări periodice și modificarea sistemului educațional încă de la vârsta preșcolară, spun medicii din Grupul de Vaccinologie. 

Efect al informării deficitare

Tot un efect al informării deficitare este și prezentarea pacienților pentru a solicita vaccinarea. 

„Cu toate că vaccinarea antigripală în România este intens rambursată de doi ani prin rețete compensate 50% și 100%, după ce o lungă perioadă a fost oferită direct prin intermediul cabinetelor medicilor de familie, în continuare puțini pacienți solicită vaccinarea în fiecare toamnă, deoarece nu percep riscul bolii, nefiind informați asupra acesteia”, au subliniat medicii români. 

În încheiere, aceștia atrag atenția că „Ne putem aștepta la o creștere a acoperirii vaccinale DOAR când va începe o informare responsabilă și susținută a populației asupra riscului bolilor prevenibile prin vaccinare”. 

Studiul a fost publicat în revista GERMS și poate fi consultat aici.