Un control al Curții de Conturi (CC) pune punctul pe i: „Infrastructură depășită, capacități de procesare și stocare reduse, lipsa specialiștilor IT, acces al unor «părți terțe neprecizate»”. Cu alte cuvinte, Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate (PIAS) funcționează pe un hardware de mult depășit din punct de vedere tehnic. Componentele hardware sunt atât de vechi, încât de multe ori nu se mai găsesc altele noi care să le înlocuiască, pentru că acestea nu se mai fabrică. 

Evident că, pe lângă uzura fizică a sistemului, s-a acumulat și o uzură morală, funcțională, care face ca PIAS să fie depășit de cerințele actuale. Dacă acum 18 ani acest sistem a fost conceput pentru 18.000 de utilizatori, cu posibilitatea de a opera cu 6.000 de utilizatori concomitent, azi el trebuie să facă față la peste 32.000 de utilizatori din care aproximativ 7.500 operează simultan (conform celor declarate de directorul CNAS). Inițial, timpul de răspuns era de câteva milisecunde, acum poate ajunge și la 9 minute... sau chiar zile.

Preferăm să validăm noaptea

Dacă ne gândim că în primele zile ale lunii se fac raportările furnizorilor către CNAS (adică mai mult de jumătate din activitatea online este concentrată în aceste zile), înțelegem mai ușor de ce în aceste zile activitatea SIUI/SIPE poate să fie mult îngreunată, dacă nu chiar blocată. De aceea noi, medicii de familie, preferăm să lucrăm offline și să încercăm să validăm noaptea, atunci când sistemul online nu este atât de aglomerat. Din păcate, nici această variantă nu funcționează întotdeauna. 
Să nu uităm că eventualele erori care ar fi putut fi evitate dacă sistemele ar funcționa, dacă am fi putut lucra online, tot noi, medicii de familie, le plătim. 

Peste doi-trei ani, când va veni CC să verifice activitatea noastră, ne-am putea trezi foarte ușor că am scris Rp sau BT unui pacient care apărea ca asigurat acum o lună, dar între timp a devenit neasigurat, iar noi nu putem verifica starea de asigurat a pacientului și nici sistemul nu ne avertizează de situație. Nu cred că cineva se gândește că toate aceste deficiențe din IT se răsfrâng asupra medicului, că medicul este o resursă importantă a sistemului medical. Suntem în situația în care ni se cere să facem performanță într-un sistem IT bolnav, care abia se mai ține pe picioare. Un sistem care uneori chiar intră în comă și își revine cât de cât ulterior, pentru a mai face câțiva pași cătinel-cătinel.

Efectul subfinanțării cronice 

De ce s-a ajuns în această situație? Pentru că guvernele anterioare au refuzat să recunoască situația (cu toate că noi, medicii de familie, am tot sesizat că sistemele sunt depășite și nu mai fac față) și nu au alocat bani pentru înlocuirea întregii platforme informatice cu tehnică nouă (vechea politică de subfinanțare cronică a sistemului medical). Această stagnare tehnologică, din cauza lipsei de viziune și implicare a foștilor guvernanți, a făcut ca în 2025 sistemul să opereze pe echipamente și arhitecturi IT depășite. Chiar CC menționează că „alocările anuale pentru întreținerea și modernizarea PIAS au fost mult sub necesar”. 

Tot CC menționează că „în lipsa unei modernizări rapide, PIAS riscă să devină tehnologic incompatibil cu viitoarele sisteme naționale de e-Health, să nu mai poată susține extinderea serviciilor digitale (telemedicină, dosar medical extins etc.) și să genereze pierderi economice și administrative prin blocaje recurente și costuri neprevăzute”. Și nu trebuie uitat că deficiențele PIAS au implicații directe asupra siguranței datelor medicale, existând un risc crescut de corupere sau furt al datelor stocate.

A nu se uita că CNAS nu mai este de mult independentă, că Ministerul de Finanțe colectează banii pentru FNUAS și că tot el împarte bugetul alocat pentru CAS. Acum doi-trei ani, ministrul Sănătății recunoștea zâmbind că „Ministerul Finanțelor a «coafat» bugetul Sănătății”, adică CNAS a cerut un buget conform calculelor matematice, iar Ministerul Finanțelor, fără nicio bază obiectivă, l-a redus semnificativ.

Din fericire, avem promisiuni... 

Ni se vorbește despre un proiect care va fi realizat prin PNRR în valoare de 100 de milioane de euro (iarăși avem noroc cu banii pentru dezvoltare de la UE). Sper să nu pierdem banii oferiți de UE pentru digitalizarea sistemului medical la fel cum am „reușit” să nu folosim miliardul de euro pentru 27 de spitale.

Evident că noua platformă informatică ar trebui să facă față tuturor necesităților actuale. În plus, avem promisiunea că vom putea accesa această platformă și de pe mobil și de pe tabletă, nu doar de pe PC. Eu unul abia aștept să pot merge pe teren, la pacient acasă, și de-acolo să-i consult Dosarul Electronic de Sănătate (DES) – avem și această promisiune că în sfârșit vom avea un DES funcțional.

Ca bonus, vom scapă de formularele de hârtie gen Rp sau BT. Abia aștept! Sper să prind aceste facilități până ies la pensie (peste 9 ani), să mă bucur și eu că pot lucra într-un sistem sănătos care mă ajută, un sistem care nu-mi consumă nervii.