relatează că lumea vorbeşte despre
o legătură adulteră a contesei, soţia muribundului, care, înşelându-l cu cel
mai bun prieten, adaugă la cei trei copii ai săi unul din flori. Soţul nu a
aflat de infidelitatea soţiei decât pe patul de moarte. Reacţia sa este violentă,
cerându-i soţiei să indice care copil nu este al lui. Cum soţia refuză, se răzbună
chemându-şi fiii la căpătâi pentru a da în vileag trădarea mamei lor,
dezonorând-o. Aici intervine dilema. Cum bolnavul mai avea puţin de trăit,
tragedia ar fi fost evitată dacă pacientul său ar fi murit înainte să vină fiii
săi. Acest lucru s-ar fi întâmplat dacă medicul ar fi renunţat la orice acţiune
terapeutică, grăbind sfârşitul şi salvând mama celor patru fii de la
insuportabila umilinţă. El decide însă că principala datorie este de a acţiona
medical până în ultima clipă. Făcând aceasta, prelungeşte zilele muribundului,
care astfel are posibilitatea de a arunca în faţa soţiei, în prezenţa copiilor
ei, infamia păcatului din tinereţe. Rezultatul este tragic: bolnavul se sfârşeşte
în câteva ore, dar, după el, la puţin timp, soţia moare şi ea de inimă rea, iar
fiii săi se despart pentru totdeauna, fără a se 
mai revedea vreodată. Nuvela
mi-a produs, atunci când am citit-o, ca tânăr medic, o impresie profundă prin
problematica intelectuală, morală şi profesională din text. Figura marelui
clinician francez Trousseau şi comandamentul hipocratic al doctorului de a nu
fi influenţat de viaţa personală a pacientului despre care nu a văzut, nu a
auzit, nu a ştiut nimic (nec visa, nec
audita, nec intelecta) a avut darul să-mi înflăcăreze imaginaţia. Întreaga
atmosferă a nuvelei, presărată cu diagnostice şi tratamente, este adevărat,
tributare secolului, reînvie o profesiune care compensa eficienţa redusă
printr-o mare frumuseţe morală.
Titlul romanului se referă la o superstiţie
a călugărilor intraţi din fragedă tinereţe în mânăstire. Aceştia, odată cu
scurgerea anilor, când se află la amiaza vieţii (40–50 de ani), intră sub stăpânirea
unui diavol care-i face să lepede rasa călugărească şi să fugă din mănăstire,
în lume. Tot aşa, Louis Lavedan, un intelectual catolic pe care preoţii îl
desemnează ca deputat al partidului şi care se opune secularizării averilor mânăstireşti,
sucombă la vârsta de şaizeci de ani tentaţiei unei idile cu fosta lui logodnică,
Geneviève, căsătorită cu altcineva. Afecţiunea dintre cei doi devine din ce în
ce mai puternică, însă, până la urmă, Louis Lavedan revine la sentimentele
catolice dorite şi, de dragul fiului său, se desparte pentru totdeauna de
iubita sa.
forma unei corespondenţe intime între tată, răzbunător fără
milă al onoarei sale, fiica sa ţinută în ignoranţa sistematică a tragediei iniţiale
şi trăind visătoare într-o provincie îndepărtată, dar reîntâlnind pe vărul său
care o iubeşte din copilărie fără speranţă şi pe nepotul celui asasinat. Află
pe neaşteptate, în urma uneia din acele întâmplări ale destinului, teribilul
secret care i-a fost ascuns. Urmează scrisori cu confidenţe tulburătoare, în
care se regăsesc, contradictorii, oroarea, ura sau mila dureroasă. Iubirea va
învinge, dar soţul criminal va ispăşi ocolit de toţi.
principial al criteriilor ce mi-au fost de folos
în practica medicală. Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
.jpg)
.jpg)
