În cadrul proiectului „Creșterea accesibilității și a rezilienței la serviciile de îngrijiri paliative prin formare profesională de bază și specializată”, coordonat de Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași (în parteneriat cu Universitatea Transilvania din Brașov și Fundația Hospice „Casa Speranței”) a fost finalizat primul draft al Ghidului de organizare și funcționare a serviciilor de sprijin pentru doliu. Acesta este un document esențial pentru dezvoltarea unui răspuns profesionist și unitar destinat familiilor și persoanelor îndoliate, se arată pe site-ul UMF Iași. 

Ghidul a fost elaborat de o echipă multidisciplinară de experți în îngrijiri paliative, psihologie, asistență socială și sănătate publică, de la cele trei instituții partenere: Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” Iași, Fundația Hospice „Casa Speranței” și Universitatea Transilvania din Brașov. 

Sprijinul pentru doliu este menționat în legislația națională

Necesitatea unui astfel de ghid este determinată de faptul că, deși sprijinul pentru doliu este menționat în legislația națională, în România nu există în prezent servicii funcționale și standardizate dedicate acestei etape critice pentru familiile pacienților. Lipsa unui cadru clar de organizare și intervenție generează inechități în accesul la suport psihosocial și o abordare neuniformă la nivelul furnizorilor de servicii de paliație, spun inițiatorii ghidului. 

Primul draft al ghidului este rezultatul analizei unor modele internaționale de bună practică, iar discursul științific se bazează pe o abordare interdisciplinară: psihologică, socială, medicală și spirituală. 

Diferite tipuri de doliu, orientate pe șase axe

Documentul propune standarde pentru servicii, tipuri de intervenții, roluri profesionale și instrumente de evaluare adaptate diferitelor tipuri de doliu orientate pe șase axe (doliul normal, doliul anticipativ, doliul prelungit, doliul traumatic, alte tipuri de doliu și doliul la copii), cu scopul de a putea fi implementate în mod realist în sistemul de sănătate românesc.

„Sprijinul pentru doliu este o componentă esențială a îngrijirilor paliative de calitate, dar insuficient dezvoltată în România. Acest ghid își propune să ofere un cadru clar și profesionist pentru organizarea serviciilor, astfel încât familiile să nu rămână singure, fără sprijin,  într-un moment de vulnerabilitate extremă”, a declarat prof. dr. Vladimir Poroch, coordonatorul proiectului.

Ghidul se adresează atât furnizorilor de servicii de îngrijiri paliative, cât și decidenților și profesioniștilor implicați în îngrijirea pacienților și a familiilor acestora, urmând să devină un document de referință la nivel național. 

În perioada următoare, draftul va fi supus proceselor de consultare, revizuire și validare, în vederea integrării sale în practica curentă și în programele de formare profesională. În primele luni din 2026, acest ghid va fi pilotat în servicii de îngrijiri paliative din Iaşi, Braşov, Oradea şi Bucureşti. 

Parte dintr-un set mai amplu de instrumente 

Elaborarea Ghidului de sprijin pentru doliu face parte dintr-un set mai amplu de instrumente dezvoltate prin proiectul „Creșterea accesibilității și a rezilienței la serviciile de îngrijiri paliative prin formare profesională de bază și specializată”. Proiectul este, finanțat prin Programul Sănătate 2021–2027 și este implementat de UMF „Grigore T. Popa” Iași, în parteneriat cu Universitatea Transilvania Brașov și Fundația Hospice „Casa Speranței”. 

Cu un buget total de 42,6 milioane lei, din care peste 34 milioane lei provin din fonduri de la Uniunea Europeană și 7,5 milioane lei din bugetul național, proiectul se va desfășura pe o perioadă de 36 de luni (de la 1 septembrie 2025 până la 31 august 2028).

Obiectivul general al proiectului este de a consolida și dezvolta capacitatea sistemului național de sănătate de a furniza servicii integrate, accesibile și de înaltă calitate în îngrijiri paliative, prin crearea unui cadru metodologic, educațional și instituțional unitar, sustenabil și adaptat contextului național. Acest cadru ar urma să răspundă eficient nevoilor pacienților aflați în stadii avansate ale bolilor cronice, oncologice, neurodegenerative sau terminale și familiilor acestora.