elasticităţii structurilor din care este alcătuită, ci zona precordială este „trasă“ în sus. Diferenţa majoră o face însă al doilea dispozitiv, ResQPod, cu valvă cu prag de impedanţă. El acoperă nasul şi gura victimei şi poate fi prevăzut şi cu un tub de intubaţie orotraheală. În timpul comprimării toracelui, dispozitivul rămâne „deschis“ şi permite eliminarea aerului din plămâni prin căile respiratorii. În schimb, în decompresie, ResQPod se închide prin intermediul valvei şi nu mai permite aerului din exterior să pătrundă în căile respiratorii. În acest fel, presiunea negativă intratoracică se menţine la valori scăzute, stimulând întoarcerea venoasă şi încărcarea cordului cu o cantitate mai mare de sânge, care va fi pompat în periferie odată cu următoarea compresie toracică. Aerul este pompat cu ajutorul unui balon de ventilaţie mecanică ataşat dispozitivului, manevrat de un al doilea salvator; două leduri se aprind la fiecare şase secunde, semnalând momentul în care trebuie strâns balonul. Compresiunile toracice se vor executa în ritm de o sută pe minut, adică zece compresiuni între două „respiraţii“. Dispozitivul este dotat cu un sistem de senzori ce înregistrează presiunea aerului şi are o porţiune de unică folosinţă, care se introduce în cavitatea bucală a pacientului.
Universitatea din Minnesota. Dispozitivele cu prag de impedanţă sunt testate de mai mulţi ani în departamentele de urgenţă ale Statelor Unite, la recomandarea American Heart Association, şi mai multe studii clinice au analizat de-a lungul timpului eficienţa lor. Studiul ResQ, ale cărui rezultate au fost publicate în Lancet, a evaluat, în perioada 2005–2009, 2.470 de persoane, dintre care la 1.653 s-a
acordat prim ajutor cu ResQCPR. Studiul a demonstrat o creştere relativă cu 53% a ratei de supravieţuire la un an de la externare la persoanele salvate prin ResQCPR, comparativ cu cele resuscitate după metoda clasică. Nu au existat diferenţe privind gradul de dizabilitate şi efecte secundare între cele două grupuri, cu excepţia edemului pulmonar acut, mai frecvent în grupul resuscitat prin ResQCPR.Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe