Reţeaua de genetică medicală. Prin Ordinul
ministrului sănătăţii nr. 1.358 din 13 noiembrie 2014, publicat în Monitorul
Oficial nr. 848 din 20 noiembrie 2014, a fost reglementată înfiinţarea reţelei
de genetică medicală, cuprinzând următoarele structuri: centre regionale de
genetică medicală (CRGM), cabinete (CGM) şi laboratoare (LGM).
Cele
şase CRGM reprezintă structuri funcţionale fără personalitate juridică, cu
rolul de a coordona întreaga activitate de profil din zona arondată, şi se
organizează desfăşurând activitatea la nivelul următoarelor spitale clinice:
Centrul Regional Bucureşti – organizat în structura Institutului pentru
Ocrotirea Mamei şi Copilului „Prof. dr. Alfred Rusescu“ Bucureşti (judeţe
arondate: Argeş, Buzău, Călăraşi, Giurgiu, Dâmboviţa, Ilfov, Ialomiţa, Prahova,
Teleorman, Tulcea, Constanţa şi municipiul Bucureşti); Centrul Regional Cluj –
organizat în structura Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii Cluj-Napoca
(judeţe arondate: Cluj, Bistriţa-Năsăud, Sibiu, Mureş, Covasna, Harghita, Braşov);
Centrul Regional Timiş – organizat în structura Spitalului Clinic de Urgenţă
pentru Copii „Louis Ţurcanu“ Timişoara (judeţe arondate: Timiş, Arad, Caraş-Severin,
Hunedoara); Centrul Regional Iaşi – organizat în structura Spitalului Clinic de
Urgenţă pentru Copii „Sf. Maria“ Iaşi (judeţe arondate: Iaşi, Bacău, Botoşani,
Neamţ, Suceava, Vaslui, Vrancea, Galaţi, Brăila); Centrul Regional Bihor –
organizat în structura Spitalului Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu“ Oradea
(judeţe arondate: Alba, Maramureş, Satu Mare, Sălaj, Bihor); Centrul Regional
Dolj – organizat în structura Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova
(judeţe arondate: Dolj, Gorj, Vâlcea, Olt, Mehedinţi).
CRGM
sunt coordonate de un medic primar genetică medicală şi trebuie să aibă angajaţi:
minimum doi medici în specialitatea genetică medicală, din care un medic
primar, care este şi şeful centrului; un medic în specialitatea medicină de
laborator sau biolog; un asistent medical; un asistent medical de laborator;
personalul sanitar mediu şi sanitar auxiliar din secţia/compartimentul cu
paturi. Dintre medicii implicaţi în problema bolilor genetice, CRGM va desemna
coordonatorul de profil pe judeţ; acesta va cere trimestrial tuturor structurilor
publice şi private din judeţ implicate datele necesare pentru a putea fi
raportate centrului regional de boli genetice la care este arondat. Structurile
de genetică medicală din cadrul unităţilor sanitare publice şi private au
obligaţia de a comunica datele necesare către coordonatorul de profil pe judeţ.
Avizul
de practică temporară/ocazională pentru medicii străini. În Monitorul
Oficial nr. 844 din 19 noiembrie 2014, a fost publicată Decizia Colegiului
Medicilor din România nr. 9 din 31 octombrie 2014 privind eliberarea Avizului
de practică temporară/ocazională a profesiei pentru medicii străini. Avizul
este necesar pentru exercitarea activităţii medicale cu caracter
temporar/ocazional pe teritoriul României pentru medicii cetăţeni ai unui stat
membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European
sau ai Confederaţiei Elveţiene, stabiliţi în unul dintre aceste state, aceştia
fiind astfel exceptaţi de la obligativitatea înscrierii în Colegiul Medicilor
din România.
Potrivit reglementărilor, prin activitate
medicală cu caracter temporar se înţelege activitatea desfăşurată pe o perioadă
limitată de timp, precizată clar în cererea de solicitare a avizului, iar
prin activitate medicală cu caracter ocazional se înţelege activitatea desfăşurată
cu o anumită ocazie, de asemenea specificată clar în cererea de solicitare a
avizului (de exemplu, conferinţe, congrese, intervenţii şi/sau manevre terapeutice/diagnostice
ce se doresc a fi împărtăşite medicilor români, inclusiv activităţi cu
caracter umanitar şi de voluntariat).
Cu o valabilitate de un an, avizul se
eliberează de CMR în termen de 30 de zile calendaristice de la data depunerii
următoarelor documente: cerere-tip de emitere a avizului; documentul de cetăţenie;
diplomele, certificatele sau alte titluri de medic prevăzute de lege ori de
normele Uniunii Europene pentru prestarea activităţii medicale; dovada prin
care autorităţile competente ale statelor în care medicul este stabilit atestă
că, la data eliberării acestui document, medicul solicitant este stabilit legal
pe teritoriul lor, deţine titlurile şi calificările necesare exercitării
profesiei de medic, nu a suferit suspendări temporare sau definitive ale
activităţilor medicale ori condamnări penale rămase definitive (documentul are
o valabilitate de trei luni de la data emiterii); certificat sau atestat
privind abilităţile lingvistice profesionale necesare pentru a practica în
România, la nivel B1; dovada achitării echivalentului în lei al sumei de 50 de
euro, reprezentând contravaloarea eliberării avizului. În cazul susţinerii
probei de aptitudini pentru diferenţe între calificările profesionale ale
medicului prestator şi formarea impusă în România, contravaloarea eliberării
avizului este echivalentul în lei al sumei de 150 de euro. Pentru acţiunile
umanitare şi de voluntariat nu se percepe această taxă.
Prezenta decizie reglementează şi
exercitarea activităţii medicale cu caracter ocazional pe teritoriul României
pentru medicii cetăţeni ai unui stat terţ altul decât cele menţionate mai sus,
documentaţia necesară obţinerii avizului fiind una similară, în plus apărând
obligativitatea depunerii invitaţiei unităţii medicale româneşti ori a unei
instituţii de învăţământ medical, precum şi decizia conducerii unităţii medicale,
prin care se nominalizează medicul sub supravegherea şi în responsabilitatea căruia
se va desfăşura activitatea medicală pentru care se solicită avizul. Această
categorie de avize se eliberează pentru trei luni, cu posibilitatea de
prelungire pentru o durată de încă maximum trei luni pe an.
