Institutul de Urgenţă pentru Boli
Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş. Prin Hotărârea Guvernului nr. 413 din
26 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial nr. 398 din 2 iulie 2013 s-a
decis înfiinţarea Institutului de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi
Transplant Târgu Mureş, prin reorganizarea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă
Târgu Mureş, având astfel ca obiect de activitate furnizarea de servicii
medicale de chirurgie cardiovasculară, cardiologie intervenţională şi
transplant cardiac în conformitate cu prevederile Legii nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare.
Conducerea
interimară, până la organizarea concursului corespunzător, va fi numită prin
ordin al ministrului sănătăţii, iar până la 1 august 2013 vor fi aprobate
structura organizatorică a Institutului de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi
Transplant Târgu Mureş şi noua structură a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă
Târgu Mureş.
Personalul
de specialitate medico-sanitar, de cercetare şi auxiliar sanitar şi personalul
tehnic-economic-administrativ şi de întreţinere din cadrul Spitalului Clinic
Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş, care îndeplineşte atribuţii aferente activităţilor
aferente, se preia de către institutul nou-înfiinţat, cu păstrarea drepturilor
salariale avute la data preluării, Institutul urmând să se finanţeze integral
din venituri proprii din contractele încheiate prin sistemul de asigurări
sociale de sănătate, precum şi din alte surse.
Patrimoniul
Institutului se constituie prin preluarea parţială a patrimoniului Spitalului
Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş, corespunzător activităţilor proprii, pe
baza situaţiilor financiare şi se preia de către Institutul de Urgenţă pentru
Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş, pe bază de protocol de
predare-preluare, încheiat până la 1 august a.c.
Serviciile adresate persoanelor cu tulburări
din spectrul autist şi asociate. În Monitorul Oficial nr. 396 din 1 iulie
2013 a fost publictă Legea nr. 200 din 27 iunie 2013 pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 151/2010 privind serviciile specializate integrate de sănătate,
educaţie şi sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist şi cu
tulburări de sănătate mintală asociate.
O primă completare adusă legislaţiei în
materie a fost includerea serviciilor educaţionale pentru copiii cu tulburări
din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate în categoria
amplă a serviciilor specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale,
reglementând astfel că accesul la educaţie a acestor persoane include şi
dreptul la învăţământ.
În acest sens, se acordă un rol mai mare şi
Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi
Ministerului Educaţiei Naţionale în vederea dezvoltării unui sistem de servicii
specializate integrate, inclusiv în programe de formare profesională continuă
pentru profesioniştii care lucrează cu persoane cu tulburări din spectrul
autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate, urmând ca normele
metodologice de aplicare, prevăzute la art. 9 din Legea nr. 151/2010, astfel
cum a fost modificată şi completată prin această lege, să se aprobe în termen
de 120 de zile.
Policlinicile cu plată. Prin Hotărârea
Guvernului nr. 396 din 19 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial nr. 386
din 28 iunie 2013 a fost modificată Hotărârea Guvernului nr. 532/1991 privind
reglementarea asistenţei medicale cu plată în unităţile sanitare.
Astfel, probabil, pentru a nu se crea o
confuzie între diferitele forme de asistenţă medicală pentru care populaţia va
fi obligată la plata unor categorii de servicii se stabileşte că această formă
de asistenţă se acordă la cererea populaţiei, prin policlinici cu plată, eliminându-se
alte unităţi sanitare bugetare.
Având în vedere faptul că policlinicile cu
plată sunt instituţii publice cu personalitate juridică, dar finanţate integral
din venituri proprii, se elimină obligativitatea ca din încasările realizate
din prestaţiile efectuate de acestea o cotă de 6% să se verse la Ministerul Sănătăţii
pentru promovarea unor activităţi de retehnologizare, de medicină preventivă
sau alte cheltuieli de personal şi material, iar o cotă de 2%, la bugetul
administraţiei centrale de stat.
De asemenea, cum era şi firesc, prin
eliminarea altor unităţi sanitare din prezenta reglementare, a fost înlăturată şi
prevederea care stabilea că veniturile încasate rămân la dispoziţia acestora
pentru utilizare proprie, din care o cotă de până la 30% pentru stimularea
personalului care a contribuit la realizarea acestor venituri.