Newsflash
Știri

Maşini şi traduceri inteligente

de Prof. dr. Valeriu RUSU - apr. 18 2013
Maşini şi traduceri inteligente
   Traducător, translator, interpret sunt sinonime? Cu această întrebare se încheia articolul precedent. Din nou DEX online este în română sursa cea mai bună: „TRANSLATOR, -OARE – s.m., f. – Traducător – Persoană specializată în traducerea orală; traducător oficial ataşat unui for diplomatic, administrativ sau judecătoresc, interpret“. Comentarii: traducerea orală presupune calităţi native, dar şi o pregătire deosebită de cea a unui traducător general. Unii translatori, probabil influenţaţi de lumea diplomaţiei, sunt tentaţi să atenueze asperităţile de limbaj când mediază dispute pe subiecte sensibile. Dar unele persoane oficiale depistează „contribuţia“ translatorului. Probabil, un astfel de translator e mai mult interpret, în sensul mai cunoscut al cuvântului.
   Etimologia franceză propusă în DEX online pentru translator e însă discutabilă, pentru că sigur termenul e de origine engleză, deşi, unii lingvişti ajung la rădăcinile unificatoare ale ipoteticei limbi indo-europene. Să enumerăm şi câteva sinonime autohtone, mai vechi sau mai noi, pentru translator: tălmaci, dragoman, tergiman, traducător, interpret.
   Trecem brusc la un subiect extrem de vast, cu evoluţie imprevizibilă: machine translation – MT (care nu trebuie confundată cu computer aided translation, machine aided human translation – MAHT sau interactive translation). Acest vast domeniu este considerat doar o subdiviziune a lingvisticii computaţionale, în cadrul căreia se investighează softuri pentru traducere sau spre a comunica prin vorbire dintr-un limbaj natural într-altul. În franceză se utilizează expresia traduction automatique (TA), cu o definiţie mai restrânsă şi implicit mai clară: traducerea unui text (sau a unei conversaţii audio în direct ori înregistrată anterior) efectuată în întregime graţie unora sau mai multor programe informatice, fără intervenţia unui traducător uman. Pentru engleză aided human translation, în franceză se utilizează traduction assistée par ordinateur, când traducerea se poate face manual sau în mod interactiv cu computerul. Americanii, gentlemeni, recunosc înWikipedia că ideea traducerii automatice (machine translation) aparţine lui René Descartes, care, în 1629, a propus un limbaj universal, cu idei echivalente în diferite limbi, prin intermediul unor simboluri. Desigur, în raport cu vasta operă filosofică şi ştiinţifică, această idee carteziană e doar una dintre contribuţiile sale. O supoziţie: am impresia, nu chiar certitudinea, că în prezent informaticianul britanic Rolf Carpenter (n. 1965) transpune în realitate ceea ce gândea odinioară Descartes. Carpenter, considerat pe drept cuvânt un geniu, încearcă o traducere automatică utilizând softuri de inteligenţă artificială care să permită apropierea de gândirea umană. Adică, să fie traduse idei prin conversaţia umană cu computerul. Director-manager al firmei Existor Ltd, el a dezvoltat softuri de inteligenţă artificială destinate relaţiilor interpersonale, comunicării şi educaţiei. A obţinut mai multe premii importante, dar scurtez evocarea, menţionând ceea ce s-ar putea numi capodopera sa: Cleverbot (cuvânt-valiză englezesc, a cărui etimologie se deduce uşor). Cleverbot a fost creat în 1988 şi până în 1997 a „învăţat“ câteva mii de conversaţii cu Carpenter şi asociaţii săi. Maşinăria diferă de sistemele conversaţionale tradiţionale, deoarece robotul răspunde direct la textul recepţionat. Totodată, cu un simplu buton se poate accesa conversaţia anterioară.
   De când a fost lansat pe web, în 1997, Cleverbot s-a extins la aproape cinci milioane de linii de conversaţie. După Carpenter, conversaţiile cu Cleverbot pot fi foarte picante sau lungi: „o tânără a discutat cu Cleverbot timp de 11 ore, doar cu trei pauze de un sfert de oră“. Robotul a învăţat chiar câteva cântece celebre. În decembrie 2010, Cleverbot este supus la primul test Turing şi câştigă BCS machine intelligence competition, dar nu obţine decât 42% la test. Într-o versiune ameliorată, Cleverbot „promovează“ testul Turing, iar la 7 nov. 2011 a fost vedetă în The Gadget Show, cu care ocazie unul dintre animatori a lansat o conversaţie între alţi doi animatori şi „maşinărie“, spre a observa dacă aceştia îşi dau seama că vorbesc cu un robot. Şi nu au reuşit să detecteze „intrusul“. „Cleverbot a probat îndeosebi capacitatea de a imita inteligenţa, mai mult decât propria sa inteligenţă“, a observat cu satisfacţie Carpenter. Amintesc doar: testul Turing a fost descris de Alan Turing încă din 1950, pentru evaluarea facultăţii unui dispozitiv de inteligenţă artificială de a iniţia o conversaţie umană.
   După ce mi-am exprimat (excesiv?) admiraţia pentru geniul lui Rolf Carpenter, să ne întoarcem la machine translation semnalând că sintagma a apărut încă din 1949, în Warren Weaver’s Memorandum on Translation. Prima cercetare în domeniu a fost iniţiată la MIT, în 1951, iar întâia conferinţă a avut loc la Londra (1956). Dar extensia explozivă s-a produs după 1980, în prezent având loc evoluţii spectaculoase, persistând şi o serie de limite. Culmea scepticismului o atinge, probabil, Wikipedia în română. În articolul „Traducere automată“ (foarte sumar), se poate citi: „Deocamdată, traducerea automată nu poate rivaliza nici pe departe cu cea făcută de un specialist“. Şi ni se oferă ca exemplu „o hilară traducere automată“ a unui text din engleză în română. De fapt, asemenea exemple am întâlnit şi în articole sau cărţi având două decenii şi mai bine.
   Aş vrea să scriu ceva despre evoluţia extraordinară a gadgeturilor (tablete, telefoane mobile) în materie de traducere instantanee, dar utilizatorii efectivi cunosc bine subiectul (inclusiv limitele). În consecinţă, trec brusc la traducerea medicală. Pe diferite site-uri, inclusiv româneşti, îşi oferă serviciile traducători autorizaţi îndeosebi, cum e firesc, din şi în engleză. Foarte probabil, unii traducători au expertiza (sic) necesară, dar, în ce mă priveşte, recomand o carte, „Radiological English“ (de Ramon Ribes, de la Serviciul de Radiologie al Spitalului „Reina Sofia“ din Cordoba, Spania, şi Pablo R. Ros, profesor de Radiologie la Universitatea Harvard), apărută în 2007. O traducere a acestui bestseller ar avea efecte certe în educaţia (formaţia) medicală continuă, dar şi a tuturor celor implicaţi în actul medical. Deoarece o asemenea întâmplare fericită e incertă, menţionez mai întâi că, în opinia autorilor, învăţarea englezei radiologice este probabil cea mai necesară din întregul domeniu al englezei medicale. Atât datorită extensiei actuale a imagisticii medicale, cât şi ca urmare a implicării în acest domeniu, pe lângă medici, a numeroşi alţi specialişti.
   Din cele 19 capitole ale cărţii, citez doar trei: „Radiological Grammar“, „Giving a Radiological Talk“ şi „Usual Mistakes Made by Radiologists Speaking and Writing in English“.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe