Programul ştiinţific, axat pe problemele principale şi de actualitate din domeniul specific al medicinii preventive şi supravegherea epidemiologică a bolilor transmisibile, sintetizată sub titlul generic „Provocări în diagnosticul şi supravegherea bolilor transmisibile cu impact asupra sănătăţii publice“, a cuprins domeniile prioritare pentru sănătatea naţională şi globală în şase secţiuni de lucrări şi referate şi o sesiune de postere. A fost, de asemenea, organizat un curs pre-conferinţă cu tema „Rezistenţa la antibiotice şi infecţiile nosocomiale, o problemă emergentă de sănătate publică“, susţinut de lectori cunoscuţi din domeniul sănătăţii publice şi al bolilor transmisibile, la care au participat peste 200 de medici specialişti, medici rezidenţi şi biologi/biochimişti. În timpul conferinţei au avut loc şi două sesiuni omagiale, în memoria unor mari personalităţi ale medicinii româneşti: 150 ani de la naşterea prof. dr. Ioan Cantacuzino şi 80 de ani de la naşterea prof. dr. Andrei Aubert-Combiescu. La finalul lucrărilor, ambele societăţi profesionale au organizat adunarea generală a membrilor, la care, pe lângă adoptarea unor decizii administrativ-organizatorice, au fost formulate şi o serie de propuneri profesionale fezabile în folosul ocrotirii şi securităţii stării de sănătate a populaţiei faţă de epidemii şi noi provocări şi riscuri pentru sănătatea globală.

Actualităţi în infecţiile respiratorii

În numele colectivelor de lucru, autorii lucrărilor au prezentat rezultatele unor cercetări şi sinteze de evaluare de larg interes şi actualitate din domeniul epidemiologiei bolilor transmisibile (supraveghere, diagnostic etiologic, prevenire şi control) din România şi în context european. La prima secţiune a conferinţei – „Infecţii respiratorii“ –, moderată de conf. dr. Alexandru Rafila şi dr. Daniela Piţigoi, au fost prezentate informaţii actuale privind rezultatele supravegherii infecţiilor respiratorii acute severe (dr. Odette Popovici, INSP-CNSCBT), concluziile rezultate din exerciţiul european de alertă specifică (dr. Viorica Gheorghiu, INSP-CNSCBT) şi dezvoltările europene în supravegherea epidemiologică şi etiologică a legionelozei (dr. Graţiana Chicin, INSP-CRSP Timişoara). Lucrările au fost comentate şi completate cu date actuale privind epidemiologia infecţiilor respiratorii prin intervenţiile prof. dr. Doina Azoicăi (UMF Iaşi), dr. Florin Popovici (INSP-CRSP Bucureşti) şi dr. Emilia Lupulescu (INCDMI „Cantacuzino“ Bucureşti).

Zoonozele, în creştere

La secţiunea „Boli transmise prin vectori“ au fost abordate problemele complexe şi noi ale epidemiologiei actuale din România: borrelioza Lyme, prin lucrările prezentate de dr. Adrian Matei (Institutul Oncologic Bucureşti), dr. Anamaria Molnar, (INSP-CRSP Cluj), şi dr. Georgeta Marga (DSP Sibiu), caracterizarea etiologică a infecţiei cu virusul West Nile pe teritoriul României, particularităţile clinico-epidemiologice a cazuisticii prin febră hemoragică cu sindrom renal şi datele recente de entomologie medicală privind prezenţa speciei invazive de Aedes albopictus în Bucureşti (dr. Sorin Dinu, INCDMI „Cantacuzino“ Bucureşti, dr. Angela Romaniuc, INSP-CRSP Iaşi şi dr. Cornelia Ceianu, INCDMI „Cantacuzino” Bucureşti). Prin intervenţiile şi discuţiile purtate pe marginea subiectului sesiunii, moderatorii conf. dr. Geza Molnar (SRE) şi dr. Daniela Bădescu (INCDMI „Cantacuzino“ Bucureşti) au punctat şi subliniat importanţa din ce în ce mai mare în patologia contemporană a zoonozelor umane, respectiv, riscul epidemiologic prognozabil, în creştere, pentru encefalita de căpuşe, febra hemoragică Crimea-Congo, febra Denga şi alte boli infecţioase cu transmitere prin vectori activi.

Responsabilităţi în vaccinologie

La secţiunea „Boli infecţioase prevenibile prin vaccinare“, pe lângă prezentarea rezultatelor supravegherii epidemiologice din România a rujeolei (dr. Alina Zaharia, INSP-CNSCBT), infecţiei rubeolice congenitale (dr. Maria Roşca, INSP-CRSP Bucureşti), tetanosului (dr. Mihaela Debita, Universitatea Galaţi) şi riscurile reemergenţei infecţiei poliomielitice vizavi de vaccinurile antipoliomielitice disponibile (dr. Daniela Piţigoi, UMF Bucureşti şi dr. Dorina Crăciun, SCUC „Grigore Alexandrescu“ Bucureşti), au fost prezentate concluziile practice ale unor evaluări şi analize privind responsabilitatea în vaccinologie (dr. Camelia Truică, DSP Călăraşi), activitatea şi atribuţiunile medicului de familie în imunoprofilaxie (dr. Valeria Herdea, SNMF Bucureşti), evaluarea calităţii datelor de imunizare introduse în Registrul Electronic Naţional de Vaccinări (dr. Alina Zaharia, INSP-CNSCBT) şi posibilităţile metodologice de evaluare a acoperirii vaccinale la o populaţie ţintă (dr. Denisa Jantă, INSP-CNSCBT). Moderatorii sesiunii (prof. dr. Simona Ruţă, UMF Bucureşti şi dr. Oana Falup-Pecurariu, Universitatea Braşov) au completat prezentările cu date utile privind posibilităţile de prevenire şi terapie în gripă şi coinfecţii viro-bacteriene în pneumonia comunitară la copii. Secţiunea a fost completată cu patru comunicări şi două paneluri de discuţii despre Programul Naţional de Imunizare din România, beneficiile vaccinării şi utilitatea produselor imunogene moderne din Calendarul Naţional de Vaccinare şi alte vaccinuri utilizate în programele de imunizări la nivel internaţional, fiind subliniată importanţa majoră a unei comunicări obiective şi reale în vederea creşterii acceptanţei vaccinării în rândul populaţiei beneficiare. La panelurile de discuţie au fost invitaţi şi au avut intervenţii apreciate de participanţi, specialişti cunoscuţi în boli infecţioase, prof. dr. Adrian Streinu-Cercel şi prof. dr. Victoria Aramă, medici de familie, dr. Valeria Herdea şi dr. Gindrovel Dumitra, alături de reprezentanţii SRE şi SRM, conf. dr. Geza Molnar, dr. Graţiana Chicin, prof. dr. Luminiţa Iancu şi conf. dr. Alexandru Rafila.

Infecţiile nosocomiale

Parteneriatul continuă

Adunarea generală a Societăţii Române de Microbiologie a încheiat lucrările conferinţei naţionale şi a decis continuarea şi dezvoltarea colaborării cu SRE, nu numai în ceea ce priveşte organizarea conferinţelor anuale comune, dar şi în ceea ce priveşte parteneriatul în realizarea de sesiuni de pregătire profesională comune în domeniul diagnosticului şi supravegherii bolilor transmisibile (workshopul de diagnostic şi supraveghere a infecţiilor pneumococice invazive va fi organizat de SRM în prima jumătate a anului 2014). De asemenea, s-a hotărât organizarea în anul 2014 a celei de a doua ediţii a conferintei naţionale Rovaccin şi debutul, în cursul anului viitor, al simpozioanelor regionale ale SRM. În intervenţiile lor, membrii SRM au apreciat ţinuta ştiinţifică şi profesională a ediţiei din acest an a conferinţei naţionale de microbiologie şi epidemiologie, la care au fost încrişi peste 350 de participanţi, au fost mai mult de 40 de comunicări şi referate ştiinţifice şi 30 de postere.