Conform
tradiţiei, la început de decembrie, la Cluj s-a derulat, sub patronajul
Ambasadei Austriei, Festivalul Mozart.
Ediţia XXIII a inclus concerte prezentate de Filarmonică, dirijate fie de
Mihail Agafiţa (de la Chişinău), în opusuri de Leopold şi Wolfgang Amadeus
Mozart, dar şi de Haydn (solistă trompetista Margit Csokmei din Ungaria), fie
de Ladislau Horvath, revenit din Italia, unde s-a stabilit de multă vreme,
propunând un program Mozart al cărui solist a fost pianistul Viniciu Moroianu.
Serile camerale au fost oferite de interpreţi din ţară şi din străinătate,
evoluând la sala studio a Academiei de Muzică în diverse formule instrumentale.
În fine, la 13 decembrie, cvartetul „Arcadia“ a abordat, pe acelaşi podium,
creaţii de Pleyel, Haydn şi, firesc, Mozart.
S-au organizat şi un simpozion, dar şi ediţia XX a concursului de
interpretare, a patra destinată tinerelor voci, sub egida Societăţii Române
Mozart, condusă de prof. dr. Adriana Bera. Cei 20 de candidaţi au pregătit
lieduri şi arii din opere mozartiene. Juriul – din care au făcut parte
Elisabeth Cornelius Lund (Salzburg), Peter Nelson (Trossingen), Liliana
Bizineche (sosind de la Lisabona), Georgeta Stoleriu, Marius Budoiu – a
selectat cinci câştigători la canto, desemnându-l totodată pe Bogdan Bohuş ca
fiind „cel mai bun acompaniator“ (din cei şapte pianişti înscrişi). În Gală, am
avut prilejul să-i ascult pe laureaţi, toţi cu glasuri interesante, dar prea
puţini apropiaţi de stilul mozartian: la soprana Livia Chiuariu am apreciat
intenţiile expresive şi dicţia adecvată, deşi vocea era mată, iar la tenorul
Sergiu Coltan s-au reliefat calitatea timbrului liric şi sensibilitatea,
frazarea şi muzicalitatea, ambii primind Premiul special al juriului;
Corneliu-Alexandru Huţanu (premiul III) a etalat un glas baritonal bun, nu
foarte maleabil; soprana Paula-Alexandra Iancic a obţinut premiul II,
remarcându-se, în aria Susannei din Nunta
lui Figaro, vocea sigură, frumoasă şi amplă, incisivitatea manierei de
cânt, poate mai liniară ca expresie, dar promiţătoare ca date naturale,
adecvate probabil mai curând scriiturii verdiene – la doar 19 ani este, cu
adevărat, surprinzătoare; premiul I i-a fost acordat sopranei Rodica-Ştefania
Butu, chiar dacă în aria Contesei din aceeaşi operă nu a demonstrat niciun glas
aparte, niciun contur clar al liniei, debutând cam nesigur, continuând plat,
fără a depăşi stadiul „şcolăresc“ de cânt, gesticulaţia excesivă trădând o
anume incertitudine sau agitaţie interioară. Se alătură însă celor care au
câştigat primul loc în trecutele ediţii – Marius Budoiu, Iulia Merca, Cosmin
Sime – întâmplător sau nu, toţi clujeni (R. Butu fiind însă studentă la
Bucureşti). Demn de remarcat, apreciata mezzosoprană Liliana Bizineche şi
pianistul Peter Nelson au susţinut apoi cursuri de măiestrie, cu siguranţă
binevenite pentru perfecţionarea studenţilor Academiei.
Un loc special a ocupat concertul dedicat
copiilor, sub genericul „Melodia costumată“. În faţa unei săli arhipline s-au
produs o orchestră de cameră şi grupuri de elevi care au completat evoluţia
diverselor instrumente cu percuţia simplă şi agreabilă (clopoţei, tamburine
etc.). Dirijor şi „moderator“, Dalma-Lidia Kovacs a reuşit să capteze atenţia
micilor spectatori printr-un dialog alert, fiecare dintre colegii săi intrând
în joc prin scurte comentarii şi intervenţii ale instrumentelor care, cumva,
deveneau personajele unei poveşti cu muzică de Mozart, de Schubert sau Reger.
Expunerea unor melodii uşor de reţinut, „îmbrăcate“ apoi în orchestraţii
(aranjamente: Dan Variu, Ciprian Iacob) sau „prelucrate“ în variaţiuni, a fost
subliniată şi prin redarea elocventă şi adesea amuzantă, dar şi prin utilizarea
unor pălării reprezentând linia melodică iniţială, apoi, cu pene sau cu
accesorii simpatice – devenirea mai complexă a acesteia. Un demers antrenant,
în care s-au implicat cu reală plăcere studenţii instrumentişti, copiii
ascultând cu destulă atenţie paginile muzicale, încercând să recunoască
variaţiunile sau transformările succesive, ceea ce se pare că i-a atras, deci proiectul
are succes, dovadă fiind şi cererile numeroase de bilete (şi) pentru
următoarele concerte ale ciclului.
Se
cuvine menţionat şi faptul că recitalul cvartetului „Arcadia“ a marcat
deopotrivă debutul colaborării dintre Academia de Muzică din Cluj şi Asociaţia
culturală „Viva Sighişoara“, proiect discutat încă din vară, chiar în cetatea
medievală transilvană. Lansarea oficială a avut loc, de fapt, la 18 noiembrie,
prin concertul ce inaugura seria „Mari muzicieni români“, organizat la Berna,
în Elveţia. Ssub auspiciile Asociaţiei şi ale Ambasadei României în Elveţia, la
Kulturcasino au cântat violonistul Alexandru Gavrilovici, pianistul Viniciu
Moroianu şi harpista Marie Tottman, interpretând opusuri enesciene şi, ca
omagiu la centenar, partituri de Silvestri. La manifestări a participat aceeaşi
Adriana Bera, în calitate de protector al Academiei din Cluj, implicându-se
astfel în cele două festivaluri începute în anii ’90, gândite de muzicieni
dăruiţi şi pasionaţi în promovarea tinerilor şi a creaţiei româneşti şi
universale. Dorinţa este ca, fie prin Societatea Mozart, fie prin Asociaţia
„Viva Sighişoara“, ambele să devină strâns legate de Academia de Muzică din
Cluj, deşi existenţa lor s-a desfăşurat, în timp, total separat şi independent
unul de celălalt.
