Advisory Committe on Immunization Practices (ACIP) recomandă vaccinarea antigripală anuală de rutină pentru toate persoanele cu vârsta peste 6 luni, fără contraindicaţii.

„Prevenţia și reducerea severităţii gripei și reducerea afecţiunilor din ambulatoriu, spitalizărilor și internărilor la terapie intensivă prin intermediul vaccinării antigripale pot să amelioreze presiunea exercitată asupra sistemului sanitar din SUA. (...)

Vaccinarea antigripală a persoanelor cu vârsta peste șase luni pentru a reduce prevalenţa complicaţiilor asociate gripei ar putea reduce simptomele care pot fi confundate cu cele ale COVID-19”, conform recomandărilor CDC (Centers for Disease Control and Prevention) publicate în Morbidity and Mortality Weekly Report.

Asocierea dintre gripă și COVID-19, potenţial letală

Rata de vaccinare împotriva gripei ar trebui să crească semnificativ în această toamnă pentru a ameliora consecinţele potenţial
letale ale asocierii dintre binecunoscuta afecţiune respiratorie și al doilea val al infecţiei cu SARS-CoV-2, avertizează infecţioniștii și experţii în sănătate publică.

„Povara spitalelor va fi maximă dacă gripa și COVID-19 se vor suprapune. (...) Nu avem, încă, un vaccin împotriva
COVID-19, dar vaccinuri sigure și moderat eficiente sunt disponibile împotriva gripei.

Utilizarea acestora este acum mai importantă ca niciodată”, au precizat, în cadrul unui articol publicat în luna iunie în Science Magazine, dr. Edward A. Belongia, directorul Centrului pentru epidemiologie clinică și sănătatea populaţiei de la Institutul clinic de cercetare Marshfield, Wisconsin, și dr. Michael T. Osterholm, directorul Centrului de cercetare pentru boli infecţioase de la Universitatea din Minnesota, Minneapolis.

Prioritate acordată grupurilor cu risc crescut

În condiţiile disponibilităţii limitate a vaccinurilor antigripale, CDC recomandă acordarea priorităţii pentru categoriile de
persoane cu risc crescut.

Printre acestea se numără: copiii cu vârsta între 6 și 59 de luni; vârstnicii; persoanele cu multiple comorbidităţi (boli pulmonare cronice, boli cardiovasculare, renale, hepatice, neurologice, hematologice sau afecţiuni metabolice, inclusiv diabetul zaharat); persoanele imunocompromise; femeile însărcinate; copiii și adolescenţii cu vârsta mai mică de 18 ani în tratament cu aspirină, care ar putea dezvolta sindrom Reye; persoanele aflate în centrele de îngrijiri pentru vârstnici; indivizii cu obezitate morbidă; îngrijitorii care intră în contact cu persoanele cu risc crescut, inclusiv profesioniștii din domeniul medical și membrii familiei.

În cazul persoanelor infectate cu SARS-CoV-2, experienţa clinică în privinţa vaccinării antigripale a pacienţilor cu COVID-19 este limitată. Potrivit CDC, în cazul persoanelor cu boală acută, cu infecţie COVID-19 suspectă sau confirmată, medicii ar trebui să ia în considerare amânarea vaccinării antigripale până la ameliorarea afecţiunii acute.

De asemenea, în situaţia în care vaccinarea antigripală este amânată din cauza infecţiei cu SARS-CoV-2, ar trebui să li se reamintească pacienţilor să revină pentru administrarea vaccinului antigripal la finalul perioadei de recuperare după afecţiunea acută.

Menţinerea continuităţii programelor de imunizare, vitală

Potrivit OMS (Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii), în ciuda numeroaselor piedici întâmpinate în contextul pandemiei de COVID-19, este esenţial să se menţină continuitatea serviciilor de imunizare, pentru a nu se pierde avantajele dobândite până în prezent în lupta împotriva bolilor prevenibile prin vaccinare.

„OMS lucrează constant cu partenerii săi și alţi cercetători pentru accelerarea dezvoltării unui vaccin împotriva COVID-19, dar trebuie să ne asigurăm că oamenii sunt protejaţi împotriva acelor boli pentru care există deja vaccinuri. (…) Mesajul este clar.

Ţările ar trebui să ia toate măsurile necesare în susţinerea programelor de imunizare, pentru a preveni pierderea inutilă de vieţi omenești”, susţinea încă de la finalul lunii aprilie dr. Katherine O’Brien, directorul Programului OMS dedicat imunizării și vaccinării.