Pe studii cum sunt cele mai multe dintre cele pe care le
prezentăm săptămână de săptămână la „Noutăți în cercetare“ se bazează
documentele ce redefinesc periodic practica medicală. Ghidurile și
recomandările actualizate sunt foarte importante, deoarece aproape îi obligă pe
medicii practicieni să țină pasul cu progresul științific și îi pun la adăpost
pe pacienți de practicile pentru care nu există dovezi asupra beneficiilor sau
riscurilor pentru sănătate. În plus, medicina condusă în limitele ghidurilor de
practică –adevărate standarde profesionale – îi pune și pe medici la adăpost de
eventuale acuze de malpraxis.
Scrierea și actualizarea ghidurilor este una dintre problemele
generale ale medicinii românești. Întâi, pentru că ghidurile de care dispunem
sunt puține și nu sunt actualizate periodic. Apoi, pentru că societățile
românești profesionale și cele științifice de specialitate nu au suficientă
forță pentru a realiza acest demers ca pe un obiect principal al activității
lor, așa cum se întâmplă cu societățile omologe din SUA, de pildă. Dar poate că
problema cea mai mare este că, atunci când este redactat un ghid național,
datele specifice populației României nu sunt disponibile decât cu totul și cu
totul excepțional. Iar recomandările preluate pe nemestecate din alte ghiduri
nu sunt obligatoriu valabile pentru populația noastră. Din păcate, niciunul
dintre decidenții de până acum din sănătate nu a fost capabil să găsească o
rezolvare acceptabilă pentru această situație, cu toate că România nu duce
lipsă nici de societăți de specialitate, nici de corifei, și nici de comitete
și comiții.
Semnalăm, totuși, apariția unor ghiduri și recomandări
internaționale importante, cum este cazul săptămâna aceasta cu actualizarea
ghidului de screening al cancerului de sân la femeile cu risc mediu, publicat1
de Societatea americană de cancer în JAMA (principalele schimbări sunt
rezumate în figura alăturată), sau cu actualizarea recomandărilor pentru
intervenția coronariană percutanată (PCI) primară la pacienții cu infarct
miocardic cu supradenivelare ST (STEMI), publicat2 de ACC/AHA/SCAI.
Din acestea din urmă, de reținut este că la PCI pentru STEMI se poate adăuga,
pe lângă intervenția primară pentru vasul obstruat, și stentarea altor coronare
blocate parțial, la pacienții stabili hemodinamic, care pot suporta
intervenția.
Atât despre ghidurile lor, încă le așteptăm pe ale noastre.