În fiecare an, la 31 mai, Organizația Mondială a Sănătății (OMS), împreună cu partenerii internaționali, marchează Ziua Mondială fără Tutun, pentru a reaminti tuturor cetățenilor efectele nocive ale consumului de tutun și ale fumatului pasiv și pentru a descuraja utilizarea tutunului sub orice formă.

Citește și: Mesajul SRP de Ziua Mondială fără Tutun

Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Sănătății (MS), transmis cu ocazia Zilei Mondiale fără Tutun de anul acesta, în România, ultimele studii realizate de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), în colaborare cu OMS și CDC Atlanta în perioada 2004-2018 arată o evoluție importantă a fenomenului fumatului în rândul copiilor, adolescenților și tinerilor:

• În rândul adolescenților de 13-15 ani, s-a diminuat rata de scădere a consumului de țigări: în 2017 erau cu doar 8,3% mai puțini fumători curenți decât în 2013, în timp ce în 2013 fuseseră cu 30,3% mai puțini fumători curenți față de 2009.
• În același timp, adolescenții au început să fumeze țigări electronice astfel încât procentul elevilor care fumau curent țigări electronice a fost, în 2017, aproape egal cu cel al elevilor care fumau țigări „clasice”: 8,2% respectiv 8,6%. Mai mulți băieți par să fumeze curent țigări electronice decât țigări obișnuite (10,1% versus 9,8%). În anul 2017 s-a constat că, dintre copiii care au încercat țigaretele electronice, mult mai mulți (53%) au ajuns să le folosească în mod curent, comparativ cu anul 2013 (37,8%).
• În 2017, după doar un an de promovare, produsele din tutun încălzit erau deja cunoscute de o cincime (20,6%) din elevii de 13-15 ani, iar 3,1% din această categorie de vârstă afirmau că fumează astfel de produse în mod curent (în ultimele 30 de zile).
• În rândul tinerilor cu vârsta între 15 și 24 de ani, evoluția prevalenței fumatului de țigarete între 2010 și 2018 a înregistrat cea mai mare creștere, de 48,3%, în rândul acestei categorii de vârstă. Astfel, dacă în populația generală prevalența fumătorilor de țigarete a crescut cu 12,6% (de la 26,7% în 2011 la 30% în 2018), în rândul adulților tineri, 15-24 ani, a crescut de la 22,6% în 2011 la 33,5% în 2018.

În concluzie, se arată în comunicatul remis redacției, deși proporția adolescenților care fumează țigări este în ușoară scădere, acest beneficiu este contracarat de faptul că din ce în ce mai mulți copii și adolescenți de 13-19 ani încearcă și apoi fumează curent țigări electronice și produse din tutun încălzit.

Nicotina afectează creierul

Consumul de nicotină în perioada adolescenței are consecințe negative semnificative mai ales din perspectivă cognitivă și comportamentală, potrivit sursei citate.

Adolescența este o perioadă-cheie pentru dezvoltarea creierului, iar nicotina afectează major circuitele cerebrale responsabile de învățare și de controlul atenției, și crește susceptibilitatea pentru comportamente adictive.

Inhalată, nicotina induce dependență indiferent de produsul care o furnizează (țigară clasică, electronică sau încălzită), astfel că adolescenții care inhalează azi nicotină, fie și ocazional, au un risc considerabil crescut să devină adulți care consumă zilnic tutun.

„Ministerul Sănătății susține demersurile OMS de a contribui la crearea unei generații fără tutun și fără fumat pasiv. Fumatul este scump, iar fumătorii plătesc nu doar bani, ci și prin imagine alterată, sănătate afectată și deces prematur. Fumatul scade imunitatea organismului, fapt cu atât mai important în contextul actualei pandemii provocate de virusul SARS-CoV-2. Nici fumatul, nici nicotina inhalată nu au rol protector față de infectarea cu acest virus; din contră, mucoasa respiratorie este fragilizată, iar plămânul deja afectat. Ministerul Sănătăţii face un apel să fie conştientizat pericolul reprezentat de ţigară şi recomandă renunţarea la consumul de tutun”, se subliniază în comunicatul MS.