La copii, virusul sincițial respirator (VSR) determină, în general, simptome ușoare și moderate, asemănătoare unei răceli. Însă la cei născuți prematur sau cu anumite probleme pulmonare sau cardiace poate determina infecții respiratorii grave, care necesită spitalizare. 

Epidemiile de VSR pot să apară oricând pe parcursul anului. De obicei, acestea au loc în lunile mai reci, de iarnă și durează în medie 5 - 6 luni. Sezonul infecțios cu VSR poate varia în funcție de regiune, în România acesta desfășurându-se din octombrie până în martie.

Citește și: Protecţia sugarilor prin imunizare în timpul sarcinii

„Momentul debutului infecțiilor este cu totul altul, nu din ianuarie, ci vedem că din august-septembrie. (...) În clima temperată se constată că virusul sincițial respirator în mod regulat determină vârful epidemiologic în jumătatea iernii, dar s-a grăbit puțin în această perioadă. În general sezonul ploios se caracterizează prin apariția acestor epidemii. Și pentru că noi locuim în Europa, trebuie să menționez faptul că virusul vine de la Sud la Nord, și de la Vest la Est”, a declarat, în cadrul unei conferințe de presă, prof. dr. Anca-Doina Pleșca, medic primar pediatrie, neurologie pediatrică, pneumologie pediatrică, Președinte al Societății Române de Pediatrie.

Dr. Adriana Dan, medic primar neonatologie, șef secție Neonatologie la Spitalul Clinic Universitar București a precizat că orice copil până la vârsta de 2-3 ani face o infecție cu virus sincițial respirator.

Acest virus extrem de contagios nu oferă o imunitate de durată, ceea ce înseamnă că un copil se poate îmbolnăvi de două-trei ori în același sezon.

„Infecțiile recidivante au și consecințe pe termen lung. De aceea, sigur că trebuie să-i acordăm o atenție deosebită. Infecțiile pot fi mai ușoare la sugarii născuți la termen și la copiii sănătoși, însă pot fi grave, să necesite spitalizare, oxigen sau chiar internare la terapie intensivă la anumite categorii de copii vulnerabili. Aceste categorii sunt prematurii și cei cu greutate scăzută la naștere dar și cei cu afecțiuni cardiovasculare sau pulmonare”, a explicat medicul.

Imunizarea reduce riscul de îmbolnăvire

Astfel, sfatul specialiștilor este ca în perioada rece în care este probabilă epidemia de VSR, copiii cu risc înalt de infecție severă cu VSR să beneficieze de tratamentul care să-i protejeze.

„Prezența unui tratament profilactic pentru îmbolnăvirile cu virusul sincițial respirator, accesibil acum gratuit și în România și administrat ușor, în siguranță, este o mare realizare pentru pacienții noștri prematuri. Cred că profesioniștii din domeniul medical ar trebui să-l recomande, părinții ar trebui să știe și să-l solicite pentru că cu adevărat face diferența între o copilărie fericită cu mai puține infecții și o copilărie privată de contactul cu spitalul”, a adăugat dr. Adriana Dan.

Și conf. dr. Cătălin-Gabriel Cîrstoveanu a subliniat că imunizarea reduce dramatic riscul infecțiilor și mortalitatea la acești copii.

„Imunizarea este foarte simplă. Este o injecție intramusculară, nu este o procedură specială. Nu este o operație, este o simplă injecție. (...) Categoriile de risc pot să cearcă acest vaccin. Românii sunt foarte complianți la tratament, mamele ar trebui să știe să-l ceară. Noi ca medici, vorbim de întreaga masă a medicilor, trebuie să recomandăm imunizarea pentru VSR. Ar trebui să fim foarte atenți la aceste grupe vulnrabile, sunt definite foarte clar”, a menționat conf. dr. Cătălin-Gabriel Cîrstoveanu, medic primar neonatologie, șef secție Terapie Intensivă Neonatală, Spitalul de Copii „Maria Sklodowska Curie”, vicepreședinte Asociația Română de Neonatologie.

O categorie deosebit de vulnerabilă sunt copiii născuți prematur (cei născuți înainte de 35 de săptămâni de sarcină sau mai puțin) cu vârsta de 6 luni sau mai puțin la începutul sezonului infecțios cu VSR.

Conform Asociaţiei Prematurilor din România, anual, circa 18.000 de copii se nasc prematur în țara noastră, unul la fiecare 30 de minute.

De asemenea, complicații ale infecției cu VSR pot apărea și la sugarii sau copii mici (24 de luni sau mai puțin) care prezintă un anumit tip de afecțiune pulmonară cronică (displazie bronhopulmonară) sau anumite probleme cardiace congenitale.