Conform studiului realizat de Autism Voice & MKOR, doar una din zece organizații din țara noastră știe că are angajați neurodivergenți, iar majoritatea (56%) recunosc că nu colectează astfel de date official. 

Suntem încă la început de drum în integrarea neurodiversității 

Cu o rată de angajare de doar 11% în rândul adulților cu dizabilități indiferent de natura acestora, România se confruntă cu provocări semnificative în integrarea profesională a acestor persoane. Comparativ, la nivel european, rata de angajare a persoanelor cu dizabilități este de 48%, fiind mult mai mică în cazul persoanelor cu autism - aproximativ 10%, se arată într-un comunicat de presă transmis redacției. 

În plan intern, studiul Autism Voice și MKOR evidențiază un paradox semnificativ: deși numărul persoanelor cu condiții mintale și psihice a crescut în ultimii 4 ani cu 7,5% - un ritm de două ori mai rapid decât creșterea dizabilităților fizice – aceste persoane rămân în mare parte invizibile pe piața muncii.

Datele culese de la decidenții HR arată că mai bine de jumătate dintre organizațiile participante la studiu (56%) „probabil au” angajați neurodivergenți, dar nu colectează date oficial pe acest subiect, în timp ce doar 12% știu cu certitudine că au astfel de angajați. 

„Această lipsă de vizibilitate a persoanelor neurodivergente dezvăluie o realitate organizațională profundă: absența unor mecanisme sistemice comprehensive. Concret, 65% dintre organizații abordează informal sau deloc neurodiversitatea, ceea ce demonstrează cât de puțin sunt pregătite mediile de lucru să identifice, integreze și să ofere suport real persoanelor neurodivergente”, explică Mădălina Iorga, Senior Researcher MKOR. 

Beneficii clare, dar nevoia de suport rămâne semnificativă

Organizațiile recunosc beneficiile diversității cognitive: 57% menționează atenția deosebită la detalii, 53% apreciază potențialul de creativitate și inovație și 45% evidențiază onestitatea și autenticitatea în comunicare.

În plus, există deschidere în rândul angajatorilor pentru angajarea persoanelor neurodivergente în următoarele 12 luni (42% intenție moderată și clară). Însă decalajul vizibil dintre intenție și acțiune se bazează pe câteva provocări cheie: lipsa de experiență în integrarea acestor persoane, gestionarea situațiilor neprevăzute și oferirea de suport adecvat fără a crea percepția de tratament preferențial. 

De asemenea, impunerile legislative precum Ordonanța nr. 127/2024, reprezintă un pas important, dar nu suficient în lipsa unor politici clare și a sprijinului pentru angajator. Deși obligă companiile să integreze persoane cu dizabilități, nevoile specifice (precum cele ale persoanelor neurodivergente) rămân încă insuficient adresate. 

Provocări există nu doar la nivel organizațional, ci și personal, în cazul candidaților / angajaților neurodivergenți. De aceea este nevoie de o schimbare sistemică: una care să depășească abordările punctuale și să reconstruiască fundamental modul în care înțelegem diversitatea, potențialul uman și incluziunea profesională.

Nevoia de educație și suport pentru angajatori este recunoscută și de decidenții intervievați. Mai bine de jumătate (55%) sunt interesați de participarea la programe specializate de training și consultanță, mai ales pentru a valorifica beneficiile neurodiversității (78%) și a dezvolta expertiza în domeniu prin acces la resurse (59%) și instrumente specializate (57%).

Platformă de dialog pentru soluții concrete

Evenimentul de lansare a studiului menționat, desfășurat pe 18 martie la Institutul Autism Voice, a reunit voci relevante în domeniul angajabilității incluzive, printre care: Mădălina Iorga (Senior Consultant MKOR); Romi Mihăescu (Secretar General al ANPDPD); Anca Dumitrescu (președinte Autism Voice, BCBA); Adina Iancu (Psiholog cu diagnostic Asperger, intern Autism Voice); Mihnea Stoian (antreprenor, investitor, diagnosticat cu autism); Dana Dunel-Stancu (avocat și expert în egalitate de șanse); Nicoleta Orlea (director de comunicare și fundraising Autism Voice, trainer Work Aid Kit certificat WIC); Delia Popa (Consilier vocațional, BCBA, trainer Work Aid Kit). 

Participanții au subliniat necesitatea unei schimbări de paradigmă în abordarea neurodiversității în mediul organizațional românesc. Ei au evidențiat că soluțiile sustenabile necesită colaborare între autorități, angajatori, societate civilă și chiar beneficiari (persoanele neurodivergente). 

Discuțiile interactive au relevat importanța educației și a instrumentelor de suport specifice. Participanții au subliniat că fără mecanisme clare de identificare și măsurare, persoanele neurodivergente rămân invizibile în statistici, ceea ce împiedică dezvoltarea unor politici eficiente de integrare. 

Metodologie

Studiul Autism Voice & MKOR „Integrarea persoanelor neurodivergente pe piața din România” este o premieră, el oferă o perspectivă amplă asupra realităților cu care se confruntă persoanele neurodivergente și angajatorii. Neurodiversitatea se referă la gama variată de moduri în care oamenii percep, gândesc și interacționează, incluzând condiții precum autismul, ADHD, tulburările de anxietate și depresie.

Metodologie mixtă: cercetare de date secundare și cercetare calitativă (88 interviuri semi-structurate cu decidenți HR și D&I din organizații românești).

Rezultatele studiului sunt disponibile pe site-ul mkor.ro.