• Procedură rapidă

   Unul dintre regimurile terapeutice orale fără interferon pentru cel mai întâlnit genotip al virusului hepatitei C a intrat în procesul accelerat de evaluare a Agenţiei Europene a Medicamentului şi a Administraţiei Medicamentelor şi Alimentelor (FDA) din Statele Unite, cele mai importante agenţii guvernamentale din emisfera nordică de care depinde aprobarea intrării pe piaţă a acestui regim terapeutic. Dacă tratamentul va fi aprobat, el va fi disponibil începând cu primul trimestru al lui 2015. Aceste terapii inovatoare sunt vedetele anului în hepatologie, regimul introdus în procedură accelerată fiind dezvoltat de AbbVie şi include o combinaţie în doză fixă de ritonavir (150/100 mg) şi ombitasvir (25 mg), administrate o dată pe zi, alături de dasabuvir (250 mg) însoţit sau nu de ribavirină, administrate de două ori pe zi. Combinaţia celor trei mecanisme de acţiune blochează procesul de replicare a VHC, iar rezultatele studiilor clinice sunt încurajatoare. Regimuri terapeutice similare au fost dezvoltate şi de Janssen şi Gilead, ultimul fiind programat să primească verde din partea agenţiilor menţionate în octombrie 2014.

• Meciuri în industria tutunului

• Să-i credem pe chinezi?

   În urmă cu 20 de ani, China a demarat un program de control al tuberculozei care urma să acopere întreaga populaţie până la sfârşitul primului deceniu din mileniul trei. Un studiu publicat în The Lancet a monitorizat 252.940 de persoane eligibile cu scopul de a stabili prevalenţa tuberculozei la nivelul populaţiei generale. Rezultatele au fost comparate cu monitorizări anterioare realizate în 1990 şi 2000. Concluzia: în ultimii 20 de ani preva­lenţa tuberculozei în China s-a înjumătăţit. Respon­sabil pentru acest efect este îmbunătăţirea accesului populaţiei la tratament prin mutarea furnizării acestuia de la spitale în centrele de sănătate publică. În prezent, 66% din cazuri sunt tratate în aceste unităţi sanitare. Veştile sunt îmbucurătoare şi sperăm că cifrele sunt reale. Studiul a fost finanţat de Ministerul chinez al Sănătăţii.

• Cu 11 neveste şi tot degeaba

   Se apropie pelerinajele la Mecca şi Medina care generează cele mai mari mişcări de populaţie din lumea islamică. Evenimentul este foarte important şi pentru specialiştii în epidemiologie (şi pentru nespecialişti, dar ei vor afla prea târziu ce şi cum), căci Arabia Saudită este ţara unde o nouă tulpină de coronavirus a declanşat epidemia sindromului respirator din Orientul Mijlociu, supranumit MERS. Până astăzi, 287 din cei 701 saudiţi infectaţi cu MERS au murit. Conform OMS, alte 12 ţări au confirmat existenţa unor cazuri de MERS. Interesant este că, în ultimii doi ani, autorităţile din Arabia Saudită au încercat să ascundă proporţiile epidemiei. Ele au admis abia săptămâna trecută că numărul oficial de cazuri dat publicităţii a fost subevaluat cu 20%. Medici familiarizaţi cu sistemul saudit au declarat pentru „Washington Post“ că multe laboratoare nu au notificat Ministerul Sănătăţii de frica represaliilor. Arabia Saudită este o dictatură severă dirijată de familia regală întemeiată în urmă cu 80 de ani de regele Ibn Saud. Actualul rege saudit, Abdullah, a avut 11 neveste şi are peste 16 copii, dar asta nu i-a asigurat înţelepciunea necesară pentru a stimula comunicarea transparentă esenţială în cazul apariţiei unor epidemii periculoase. MERS a ajuns şi în Statele Unite, călătorind în corpul unui cetăţean american care lucrează în Arabia Saudită şi revenise în ţară pentru a-şi vedea familia.