Cursul naţional de perfecţionare cu denumirea
generică „Actualităţi în pediatrie“, cea mai longevivă manifestare
anuală de acest fel din domeniu, ajunsă la a XXXV-a ediţie, s-a desfăşurat la Oradea, în perioada 2–6 mai a.c. La deschidere au participat dnii prof. dr. Gh. Bumbu, decanul Facultăţii de Medicină şi Farmacie din cadrul Universităţii Oradea, dr. Gh. Carp, viceprimarul municipiului Oradea şi un numeros auditoriu, format din medici de familie şi pediatri din judeţ şi din ţară. În discursul inaugural au fost evocaţi mentorii Pediatriei bihorene.
Lectori binecunoscuţi din Timişoara, Cluj-Napoca, Iaşi, Târgu Mureş, Bucureşti şi Oradea, stimulaţi de interesul şi participarea numeroasă, au împărtăşit experienţa personală şi noutăţile pe plan internaţional. Astfel, prof. dr. Radu Spineanu (Oradea) a prezentat o sinteză bibliografică modernă
filtrată prin prisma experienţei sale profesionale, cu tema:
„Intoxicaţia acută poate reprezenta o formă de abuz asupra copilului“. Aceasta este pretutindeni în lume un fenomen subevaluat şi subraportat, iar în particular, în România, cercetările asupra evenimentului de referinţă lipsesc aproape cu desăvârşire. Prof. dr. Marius Bembea (Oradea), elev şi doctorand al regretatului
acad. Constantin Maximilian, unul din ctitorii geneticii medicale
româneşti, a dezbătut problemele etice ale ambiguităţii sexuale
(„Ambiguitatea genitală – conduită terapeutică“). Aceasta îşi găseşte cauzele în factorii perturbatori ai determinismului sexual prin realizarea specifică a sexului genetic (XX sau XY) şi a gonadelor, precum şi cei ai diferenţierii sexuale (diferenţierea organelor genitale interne şi externe, stabilirea identităţii sexuale şi a rolului sexual, maturarea pubertară a caracterelor sexuale
secundare, menţinerea la adult a funcţiei germinale şi a capacităţii
reproductive). Orice aspect legat de anomaliile de sexualizare se
constituie într-o potenţială dezbatere bioetică. Însăşi denumirea acestor tulburări este un prim subiect cu implicaţii bioetice. Astfel, termenii vechi de intersexualitate, hemafrodism, pseudohemafrodism, ambiguitate sexuală sunt din ce în ce mai controversaţi, având nuanţe peiorative, fiind în acelaşi timp fără semnificaţie etiopatogenică. Alte subiecte sub incidenţa bioetică sunt: atribuirea sexului, implicit atribuirea numelui, inducerea sau dirijarea dezvoltării sexuale în sens masculin sau feminin, stabilirea potenţialului de creştere a penisului, „controlul“ dezvoltării caracterelor sexuale secundare, utilizarea dexametazonei la femeile gravide pentru prevenirea manifestărilor anatomice de hiperplazie congenitală de suprarenală la fiicele nenăscute, corecţiile chirurgicale. Tulburările de identitate sexuală şi disforia sexuală reclamă un management de înaltă specialitate şi sensibilitate, în care suportul psihologic joacă un rol esenţial. (...)
Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.