Newsflash

De la logica viului la genomica funcţională

de Prof. dr. Francisc SCHNEIDER - sept. 27 2012
De la logica viului la genomica funcţională
   Nu mă voi referi aici la dogma geneticii ADN-ARN mesager-proteină, la proteomică, la funcţiile ADN genomic şi ale produselor sale, la moleculele de ARN transcrise şi la proteinele pe care le specifică, la transcriptom şi proteom, la metaboliţi, apoi la relaţia dintre genom şi fenotip, în stare de sănătate şi boală… Aceasta nu este o expunere a rezultator unei cercetări ştiinţifice, ci un eseu, istoria fiziologiei de la începuturile umanităţii până în prezent şi extrapolat în viitor.
   Logica viului din titlu nu se referă la noţiunea care în chineză reprezintă ştiinţa fiziologiei, echivalent cu ungurescul „ştiinţa vieţii“ şi cu ceea ce Pavel Vasici-Ungureanu denumea antropologie, ori la filosofia naturii a lui Jean FranÎois Fernel, ci la zorile fiziologiei, când se impunea delimitarea, la om şi animale, a viului de non-viu. Primele funcţii recunoscute drept caracteristici ale viului au fost mişcările respiratorii, bătăile inimii şi motilitatea, permiţând omului să delimiteze viul de non-viu, pentru semenii săi şi pentru majoritatea animalelor. Concomitent, a fost sesizată şi pre­zenţa sângelui ca pâlpâire a vieţii, ca şi integritatea capului ca reflectare a conştienţei.
   Să punctez crâmpeie de istorie a fiziologiei, începând cu protofiziologul părinte al medicinii, Hipocrate din Kos, continuând cu William Harvey şi Claude Bernard, şi până la James Bassingthwaighte, care a intuit Physiom, implicat în ceea ce numim sistem şi genom. Dintre antemergătorii de pe meleagurile noastre, practicanţi ai medicinii laice şi sacerdotale, apoi ai medicinii magico-empirice, să păstrăm în memorie pe Alexandru Mavrocordat, care a pledat pentru teoria lui Harvey, pe Dimitrie Cantemir cu Descriptio Moldaviae, din care răzbat studiile sale medicale, pe Alexandru Teohari, cu prezentări de fiziologie umană, şi, nu în ultimul rând, pe Pavel Vasici-Ungureanu, care a introdus în limba română cuvinte şi noţiuni de fiziologie. Să continuăm cu giganţii fiziologiei româneşti: Ioan Athanasiu, Vasile Răşcanu, Ion Niţescu, Marin Popescu, Nicolae Paulescu, Daniel Danielopolu, Grigore Benetato, Petru Groza, Iuliu Niţulescu, Gheorghe Arsenescu, Ion Cotăescu, Ion Baciu, Ion Haulică. Ne bucurăm de existenţa marelui neurofiziolog şi electrofiziolog Valeriu Neştianu, a veteranilor Petre Derevenco, Mircea Doroftei, Ion Anghel, Gheorghe Badiu, Simona Gusti, Angel Trăilă, Marius Sabău. Salut pe mai tinerii colegi, pe ai căror umeri stau destinele fiziologiei româneşti: Adriana Mureşan, Anca Bădărău, Leon Zăgrean, Simona Slătineanu, Dan Dobreanu, Tiberiu Szilagyi, Petrişor Cismaş-Pruteanu, Manole Cojocaru, Daniela Motoc, Virgil Păunescu, Carmen Bunu, Danina Muntean.
   Şi să nu uitaţi că giganţii de odinioară saltă pe umerii lor pe cei de azi şi pe cei de mâine; cu toţii formează o mare familie, creatori ai ştiinţei ce evoluează de la logica viului la genomica funcţională.
 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe