Prin intermediul Ordonanţei de Urgenţă nr. 6/2023 s-a decis completarea art. 24 din Legea nr. 46 din 21 ianuarie 2003 privind drepturile pacientului, publicată în Monitorul Oficial nr. 51 din 29 ianuarie 2003.

Să ne imaginăm următoarea situaţie: un pacient aflat în stare gravă ajunge la o unitate spitalicească într-o stare de inconștienţă. La două zile după această întâmplare, persoana decedează. Pe tărâmul legii vechi, în acest caz, informaţiile legate de sănătatea pacientului erau confidenţiale, chiar și după moartea acestuia. Însă nouă lege a înţeles că această situaţie nu este în acord cu realităţile sociale. Este adevărat că există o obligaţie a statului de a lua măsuri de protecţie faţă de datele personale ale pacientului. Așa încât drepturile acestuia să fie respectate, fie că persoana este în viaţă, fie că este decedată.

Art. 24 al Legii drepturilor pacientului cuprinde patru alineate noi, respectiv (3)-(6). Prin intermediul acestora, se reglementează situaţia în care, în cazul unui pacient care era într-o situaţie care îl punea în imposibilitatea de a-și exprima consimţământul cu privire la starea lui de sănătate, iar acesta decedează, informaţiile privind rezultatele investigaţiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul pot fi furnizate familiei sale (prin intermediul unei cereri care se depune la conducerea unităţii sanitare), în ordinea următoare: a) soţului supravieţuitor; b) descendenţilor (adică copiilor săi); c) ascendenţilor/tutorilor (părinţilor ori persoana care are grijă de minor); d) rudelor în linie colaterală până la al patrulea grad inclusiv (fraţi, unchi, mătușă, nepot, văr).

Nevoia de a schimba această reglementare exista încă de la momentul intrării în vigoare. De nenumărate ori, profesioniștii din sectorul medical erau puși în faţa unei chestiuni caracterizate de absurditate – respectiv starea de sănătate pe care, anterior decesului, a avut-o un pacient. Există încă întrebări dacă reglementarea se va aplica retroactiv. Încă nu știm, așteptăm să apară normele de aplicare.