Sunt multe
lucruri care trebuie schimbate în sănătate, pentru că sunt multe
nemulțumiri, atât în rândul medicilor, cât și al pacienților.
Simpla constatare a insatisfacției, fără identificarea cauzelor,
nu are cum să ducă la rezolvarea problemelor. Din păcate, se
manifestă tot mai mult în spațiul public o tendință toxică:
aceea de a specula situația din sănătate în scopul obținerii de
popularitate ieftină, fără a căuta cauzele problemelor.
Colegiul
Medicilor din Municipiul București a demarat consultări sociologice
și studii științifice prin care să obiectiveze poziția membrilor
săi, să analizeze situația din domeniu și să identifice cauzele
unor fenomene cu impact negativ în sănătate. Am vrut să aflăm
poziția membrilor noștri asupra subiectelor fierbinți din
societatea românească, de la exodul tinerilor la asigurările de
malpraxis, de la fenomenul violenței la adresa medicilor la
disfuncțiile cardului de sănătate.
Cel mai recent
studiu realizat de CMMB privește sindromul de epuizare profesională
a medicilor: sindromul burnout, care duce la scăderea performanțelor
medicului, afectează relațiile cu cei din jur și calitatea vieții
individului. Mai jos, în pagină, sunt prezentate rezultatele
acestei cercetări. Am prezentat datele și mass-media generaliste,
iar presa de calitate a transmis, în zeci de publicații și la
televiziunile cele mai importante, semnalul nostru.
Concluzia fermă
pe care o putem susține cu datele acestei cercetări sociologice
este că medicul și pacientul sunt de aceeași parte a luptei cu un
sistem birocratic, stresant și neperformant. După cum arată
sondajul realizat cu respectarea metodologiei Copenhagen
Burnout Inventory,
principalul factor de stres în cazul profesiei medicale îl
reprezintă anvergura sarcinilor birocratice. Medicii sunt obligați
să suplinească lipsa personalului administrativ, să dobândească
și competențe manageriale și să efectueze muncă de birou, în
plus față de misiunea lor de a stabili diagnosticul și de a oferi
soluții terapeutice corecte.
Sarcinile
birocratice transferate medicului sunt tot mai numeroase și vin în
conexiune cu alt factor important de stres: imposibilitatea de a
oferi tuturor pacienților tratament de calitate. Medicul este
obligat să administreze resurse limitate, să decidă priorități
și să limiteze soluțiile terapeutice la ceea ce i se permite
pacientului să obțină, de către sistem. Astfel, un mecanism
impersonal de alocare a resurselor transferă responsabilitatea de la
decidenți la nivelul personal, al relației medic-pacient. Aceasta
se tensionează artificial, pe de o parte, și încarcă emoțional
medicii, pe de alta, accentuând stresul inerent acestei profesii.
O altă
explicație a fenomenului burnout este lipsa recunoașterii sociale.
Nu vorbim doar de salariu, care este mult sub cel al unor categorii
profesionale aflate la același nivel de pregătire și de
responsabilitate. Ca întrebare retorică, din păcate, câte alte
categorii profesionale au de studiat minimum doisprezece ani și
riscă la fiecare decizie să răspundă pentru o viață?
Mai gravă
decât lipsa satisfacțiilor materiale este atmosfera ostilă acestei
profesii din spațiul public. Sunt peste cinci milioane de internări
și au loc zeci de milioane de consultații, în fiecare an. Numărul
cazurilor în care se produc erori de diagnostic sau se manifestă
tensiuni în relația medic–pacient este de ordinul sutelor. Cu
toții ne dorim ca aceste situații să nu existe, dar în locul
identificării cauzelor reale și reducerii riscurilor sunt
declanșate adevărate campanii de culpabilizare a medicilor.
Reproșurile permanente din spațiul public, acuzațiile lansate
înainte de a cunoaște situația, fără a asculta poziția celor
criticați, îi afectează nu doar pe medici, ci și pe pacienți.
Asta o
demonstrează studiile științifice realizate în țări care își
doresc sporirea siguranței pacientului, nu doar găsirea unui țap
ispășitor, asta arătăm și noi prin rezultatele cercetării
privind fenomenul burnout. Campaniile de culpabilizare contribuie la
acest fenomen, la epuizarea emoțională a profesioniștilor,
crescând de fapt riscul de eroare medicală, scăzând performanțele
medicilor și deci afectând în final pacientul.
Acesta este
adevăratul semnal de alarmă generat de aceste date: victimă a
campaniei de demonizare a medicilor este în egală măsură și
pacientul. Exodul profesioniștilor, tensionarea relației, lipsa
încrederii, a complianței terapeutice, epuizarea medicilor, toate
acestea scad performanța sistemului medical românesc, lovesc
deopotrivă medic și pacient. Recitiți rândurile de mai sus pentru
a vedea cui folosește o astfel de strategie!
