Newsflash
Diverse

Cancerul cervical la gravidă

de - nov. 16 2018
Cancerul cervical la gravidă
Peste 1.000 de medici și asistente medicale au fost prezenţi la cea de-a șasea ediţie a Congresului Clubului Regal al Medicilor, desfășurat luna trecută la București, unde s-au discutat teme de mare interes în contextul inovaţiei permanente care se înregistrează în medicină la nivel global.
 
I ncidenţa cancerului cervical în sarcină e de 10/100.000 de gravide, în creștere din cauza întârzierii obţinerii unei sarcini până în decadele 30–40 ale vieţii, locul trei după cancer de sân și malignităţi hematologice. Dr. Izabella Erdelean (Timișoara), medic primar obstetrică-ginecologie, precizează că 90% din paciente elimină HPV în mod spontan. La 10% din ele, infecţia persistă după un interval de 6–14 luni de la contactare, devenind latentă. Zece procente din aceste infecţii latente progresează și devin infecţii productive, ele putând suferi transformări care pot duce la cancer cervical.
În funcţie de rezultatele citologice în sarcină, se poate adopta următoarea conduită: în caz de ASCUS (modificări ale celulelor epiteliului scuamos) la o pacientă cu vârsta peste 24 de ani, se practică testarea HPV, iar dacă rezultatul este pozitiv, i se recomandă colposcopia. În cazul pacientelor sub 24 de ani cu ASCUS e acceptată evaluarea postpartum și se poate testa HPV, care va ghida apoi conduita. În caz de ASC-H (celule scuamoase cu semnificaţie nedeterminată, în care nu pot fi excluse leziunile de grad înalt) și L-SIL (leziuni intraepiteliale de grad scăzut) se recomandă colposcopie și excluderea invaziei, dacă există o leziune de grad înalt. În caz de H-SIL (leziune intraepitelială scuamoasă de grad înalt) se recomandă colposcopie și biopsie, dacă planează suspiciunea de invazie, iar conduita următoare este ghidată de rezultat. În cazul AGC (modificări glandulare borderline), testarea HPV devine valoroasă.

Rolul colposcopiei
Indicaţiile colposcopiei în sarcină sunt similare pacientei nongravide: identificarea leziunilor și excluderea invaziei, evitarea biop­siilor inutile, identificarea leziunilor severe ce impun luarea unei atitudini. Dr. Izabella Erdelean afirmă că, potrivit ASCCP, indicaţiile colposcopiei sunt rezultatele anormale sau neconcludente ale testelor de screening pentru cancerul cervical: prezenţa simptomatologiei sau semnelor unui posibil cancer cervical, antecedente de anomalii genitale sau citologice patologice, tratate sau nu.
 „Ceea ce trebuie să se întâmple la nivel mondial acum este să se reașeze pe alte baze noţiunea de screening în cancerul de col uterin. Cel mai important factor de risc pentru ca o femeie să fie diagnosticată cu această patologie rămâne lipsa unui screening eficient în oricare dintre formele considerate până acum acceptabile”, susţine dr. Corina Grigoriu (București), medic primar obstetrică-ginecologie. S-a constatat că testul Papanicolau este suboptim și multe dintre paciente ajung cu diagnostic de cancer de col uterin cu toate că au avut un test negativ (studii ale Kaiser Permanente din America și Studiul sistemului sanitar naţional din Suedia). Testul are sensibilitate și acurateţe scăzute în identificarea leziunii CIN2+ comparativ cu testarea ADN HPV.
Nu toate femeile cu un rezultat pozitiv HPV au însă același risc. Pacienta cu risc este acea pacientă care începe să aibă replicare a virusului HPV. Testul Cobas HPV permite stratificarea pe grupe de risc, prin depistarea pe patru canale a genotipurilor HPV: pe canalul 1 – 12 genotipuri high risk, pe canalul 2 – genotipul HPV16, pe canalul 3 – genotipul 18, iar pe canalul 4 are loc controlul celular intern. Existenţa acestui mod de identificare a HPV a făcut ca acest test să fie primul validat clinic și aprobat de FDA, oferind simultan informaţii despre riscul crescut, dar și separat despre riscul pentru HPV 16 și 18, prin intermediul metodei PCR.
Deși nu există încă un test de screening la momentul actual care să depisteze absolut orice caz de precancer sau cancer cervical, testul Cobas este semnificativ mai sensibil în comparaţie cu celelalte metode: pentru CIN3 și CIN2, sensibilitatea este de 92%, respectiv 88%, faţă de 53% și 52% în cazul citologiei. Un rezultat negativ oferă de două ori mai multă încredere că leziunile de tip CIN3+ (leziuni de grad crescut) nu vor apărea în următorii trei ani de la testare.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe