A doua zi a urmat, în foaierul
Operei, un popas prin „Les chemins de lʼamour”, fragmentele
citite din scrisori de dragoste semnate cândva de Stendhal,
Baudelaire, George Sand, Flaubert sau Hugo alternând cu miniaturi
vocale sau arii din opere compuse de creatori francezi, abordate de
soprana Marta Sandu și tenorul Lucian Corchiș, în compania
pianistei Mădălina Florescu. Au fost și lucrări interpretate de
cvartetul „Elite” sau de flautista Nicoleta Amzulescu,
instrumentiști de marcă ai teatrului liric.
La 25 noiembrie, „baletomanii”
ovaționează reluarea spectacolului „Lacul lebedelor” de
Ceaikovski, în viziunea lui Gheorghe Iancu și beneficiind de o
distribuție excelentă. Cei prezenți în sală vor avea parte de
surprize cu siguranță plăcute, pentru că în dublul rol
Odette-Odile va apărea Flavia Stocchi din Italia, Regina va fi
Corina Dumitrescu, iar balerinii vor inversa acum rolurile. Astfel,
Ovidiu Matei Iancu a fost Siegfried și va fi Deirfgeis, în timp ce
Robert Enache va trece de la alter ego-ul prințului la Siegfried.
Este un semn că ansamblul de balet al ONB a revenit la forma și
componența „de vârf”, dar și că spectacolele coregrafice sunt
mult mai prezente în repertoriul curent al stagiunii.
O primă nouă producție care pare,
în ciuda unor rezerve, să fie „de cursă lungă” este
„Bărbierul din Sevilla” de Rossini. De asemenea, se pregătesc
și alte partituri care, deși nu ar trebui să lipsească din
structura repertorială a unui teatru de anvergură, nu figurează de
ani buni în portofoliul ONB. Vom vedea însă ce ne va aduce anul
viitor.
Vorbind despre
tentația baletelor de tradiție și a programelor specifice
sărbătorilor de iarnă, trebuie spus că firme diverse au oferte ce
par a fi extrem de atractive. Cu toate astea, se observă din nou
prezentarea unor creații precum „Lacul lebedelor” ca fiind
interpretate de artiști de la mari ansambluri rusești, când în
realitate sunt trupe alcătuite prin alăturarea unor balerini din
diverse teatre, tocmai în vederea unor turnee periodice. De
asemenea, se face reclamă unor orchestre de la Viena – de la
Palatul Schönbrunn
sau de la Konzerthaus – care vor concerta și la noi, ceea ce poate
să fie agreabil, dar nicidecum nu e vorba de ansambluri „de
renume”. De altfel, nici Orchestra „Johann Strauss” nu poate fi
cotată astfel, mai ales că există nenumărate formații cu aceeași
denumire. Din păcate, de-a lungul anilor am avut destule dezamăgiri,
uneori majore, asistând la spectacole sau concerte recomandate ca
fiind susținute de artiști excepționali, constatând că puteau fi
considerați, în cel mai bun caz, mediocri.
Cei care au
lansat programul național de educație prin muzică „Cantus Mundi”
au anunțat că preconizata gală „Nicio școală fără cor”,
care urma să aibă loc la 26 noiembrie, s-a amânat pentru 12
decembrie, mutându-se de la Sala Radio la Opera Comică pentru
Copii.
Se apropie
sărbătorile și, printr-o regulă nescrisă, se înmulțesc
ofertele în plan muzical. La Filarmonică se cântă, la 24 și 25
noiembrie, monumentala Simfonie nr. 5 de Mahler sub bagheta lui Camil
Marinescu, dintotdeauna atras irezistibil de un asemenea repertoriu
pretențios. La ONB se va readuce „Traviata” la 27 noiembrie,
pregătindu-se o premieră coregrafică extrem de interesantă, în
timp ce la Opera din Constanța, la 25 noiembrie, binecunoscutul
dirijor Gheorghe Stanciu va aniversa 40 de ani de activitate
printr-un concert în cadrul festivalului ajuns acum la ediția 43.
La Opera Română
din Cluj se repetă pentru noua producție cu „Puritanii” de
Bellini, un spectacol care se anunță încărcat de surprize. Opera
pentru copii va invita publicul bucureștean, pe 3 și 4 decembrie,
să redescopere baletul „Spărgătorul de nuci”de
Ceaikovski – „piesă de rezistență” și de sezon. În același
timp, ansamblurile orchestrale pregătesc deja programe cu muzică
lejeră pentru perioada Crăciunului, la fel și Corul Academic sau
Corul de copii Radio, care ne vor încânta, ca în fiecare an, cu un
repertoriu variat de colinde și nu numai.
Este semn că
vom fi, în continuare, „ocupați”, că serile noastre se vor
împărți între sălile de operă și cele de concert, ascultând,
cu siguranță, muzică bună, în interpretări cel puțin
interesante.