Potrivit ADEM, o țară ar putea trata în principiu importurile și exporturile paralele separat. 

Astfel, este posibil ca o țară să permită importul paralel și să interzică exportul paralel, cu scopul de a încuraja prețurile mici pe piața sa. De asemenea, este posibil ca o țară să limiteze sau interzică importul paralel și să permită exportul paralel, pentru a susține oportunitățile de export pentru distribuitorii săi. 

„Legislația națională în vigoare nu interzice practic nici una dintre practici, respectiv import sau export paralel dar le restricționează considerabil. Importul paralel de medicamente care se eliberează pe bază de prescripție nu se decontează pentru pacienți, fapt care diminuează semnificativ alternativele de aprovizionare ale României în crizele de medicamente, iar exportul paralel este strict controlat de către autoritatea competentă (ANMDMR) prin introducerea, din anul 2017, de notificări prealabile, fapt care diminuează semnificativ riscul de lipsuri create de exportul paralel. Cu toate acestea, România continuă să fie unul din cazurile foarte rare, permițând unor decidenți politici și/sau unor reprezentanți ai industriei farmaceutice să militeze public pentru restricționarea sau chiar interzicerea, atât a exportului, cât și a importului paralel de medicamente. Acest aspect încalcă grav principiile concurențiale de bază”, se arată într-un comunicat al asociației remis redacției. 

Reprezentanții ADEM susțin, totodată, că în România se exacerbează în mod deliberat veniturile rezultate din exportul paralel, cu scopul unei false amplificări a fenomenului. 

„Comerțul paralel doar redistribuie unele produse în cantități marginale – sectorul reprezintă puțin sub 3% din piața farmaceutică a UE din punct de vedere al valorii – ceea ce favorizează o presiune competitivă asupra prețurilor medicamentelor, în beneficiul sistemelor de sănătate și al pacienților. Valoarea estimată anuală a exporturilor paralele din România nu depășește 300-350 milioane euro, raportat la o piață farmaceutică în creștere, estimată în 2024 la 28 miliarde euro, iar cea a importurilor paralele (Rx și OTC) nu depășește 10-12 milioane euro”, se mai spune în comunicat. 

ADEM face referire și la cotele impuse distribuitorilor angro, care trebuie ajustate în funcție de fluctuațiile pieței, cum ar fi schimbările în practica de prescripție sau modificări ale numărului de farmacii ale unui distribuitor angro.

„Reiterăm propunerea noastră ca produsele plasate pe o anumită listă națională de lipsuri să se califice automat pentru importuri de urgență de către importatorii paraleli autorizați”, subliniază reprezentanții asociației.