Durerile în gât cauzate de virusuri sunt însoțite de simptome precum tuse, disconfort în gât și rinoree, atrag atenția specialiștii români. În schimb, durerile în gât de natură bacteriană sunt adesea însoțite de greață, vărsături, dureri de stomac și lipsa tusei.

În plin sezon de viroze, campania Știi pe bune – cum tratezi corect durea în gât, derulată de Societatea Română de Rinologie, în contextul Săptămânii mondiale de conștientizare a rezistenței antimicrobiene (WAAW – World AMR Awareness Week), își propune să educe și să ajute publicul general în a identifica principalele simptome ale durerii în gât, diferențierea între durerea în gât de cauză virală și cea bacteriană și reducerea consumului inutil de antibiotice. 

Mituri despre durerea în gât, demontate 

Campania demontează și principalele mituri despre durerea în gât, mai ales în sezonul de răceli și gripe, se arată într-un comunicat de presă transmis redacției. Astfel, 90% din infecțiile de tract respirator sunt virale și nu necesită antibiotice. 

Antibioticele sunt utile doar în cazul infecțiilor bacteriene, cum ar fi amigdalita bacteriană. Majoritatea durerilor de gât dispar de la sine în decurs de o săptămână, cu tratament simptomatic precum pastilele de supt. 

„Încurajăm pacienții să înceapă tratamentul simptomatic acasă, așa cum este indicat pe prospectul medicamentelor și să se prezinte la medic dacă simptomele se agravează. Este important ca pacienții să recunoască tipul de durere în gât și infecțiile de tract respirator și natura lor, înțelegînd foarte bine simptomele”, a declarat prof.dDr. Codruț Sarafoleanu, secretar general la Societatea Română de Rinologie. 

Bolile virale care provoacă dureri în gât includ: răceală comună; gripa; mono (mononucleoza); pojar; varicelă; COVID-19; crupul laringian - o boală comună a copilăriei, caracterizată printr-o tuse aspră, lătrătoare. 

Infecții bacteriene - Multe infecții bacteriene pot provoca dureri în gât. Cel mai frecvent este Streptococcus pyogenes (streptococul de grup A) care cauzează faringită streptococică, se mai arată în același comunicat. 

Amploarea abuzului de antibiotice

Studiul Attitudes, perceptions and knowledge regarding Antibiotic use for Respiratory illness and antibiotic resistance in Romania: an observational, questionnaire-based study results, realizat cu sprijinul Parteneriatului Global pentru Infecții Respiratorii (GRIP) și publicat în Jurnalul Român de Rinologie în septembrie 2023, a dezvăluit amploarea abuzului de antibiotice în infecțiile de tract respirator. 

Studiul a constatat că 40% dintre adulții chestionați au luat antibiotice pentru o afecțiune de tract respirator precum durerea în gât în ciuda faptului că antibioticele sunt ineficiente pentru nouă din zece episoade de răceală și gripă. 

Mulți români foloseau antibiotice pentru simple răceli sau dureri în gât și nu aveau încredere că pot scăpa de simptomele răcelii sau gripei fără antibiotice. 52% considerau că antibioticele ucid virusurile; 47% că antibioticele sunt eficiente pentru durerile în gât; iar 48% credeau că antibioticele ameliorează durerea. 

Din septembrie 2023 și până în prezent, cadrul legislativ cu privire la prescrierea de antibiotice a fost schimbat, iar principalele provocări cu care se confruntă medicii sunt mai degrabă birocratice, mai spun reprezentanții Societății Române de Rinologie.