Universitatea
de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași a sărbătorit recent 138 de ani de existență. Au fost organizate
două zile de manifestări, care au stat sub semnul culturii și rememorării. La
fel cum și Majestatea Sa Regele Mihai I al României afirma, „lumea de mâine nu
poate exista fără morală, credință și memorie”.
Ceremonia
de deschidere a avut loc joi, 7 decembrie, în aula „George Emil Palade” și a
debutat cu un moment de reculegere în memoria regelui Mihai. A urmat cuvântul
rectorului universității, prof. dr. Viorel Scripcariu, ce a evocat imaginea
personalităților care au scris istoria învățământului medical ieșean – de la
Leon Sculy, Ernest Juvara, Grigore T. Popa, Eugen Mironescu, Nicolae
Hortolomei, Vladimir Buțureanu, Gheorghe Chipail, Jules Nițulescu, Leon Ballif,
Ioan Enescu, până la modelele generației sale – profesorii Constantin Negoiță,
Gheorghe Scripcaru, Victor Strat și mulți alții. Rectorul i-a îndemnat pe cei
prezenți să cunoască istoria înaintașilor, susținând că „fără acești oameni –
medici cu har, care s-au dedicat întru totul profesiei și pacienților și care
aveau la ei în permanență ceea ce astăzi lipsește multora – o busolă morală, nu
am sărbători acum 138 de ani de învățământ medical superior de excelență la
Iași”.
Aniversarea
din acest an a stat sub semnul centenarului Războiului pentru Reîntregirea
Neamului, iar istoricul Cătălin Turliuc a ales să încânte audiența cu o
conferință intitulată „Iașiul în Marele Război”. „Din cele 58 de spitale care
au funcționat în cursul războiului, vreo 30 erau aici, împrejurul Iașiului.
Toate colegiile naționale de astăzi au funcționat ca spitale. (…) Iașiul a
găzduit toate instituțiile fundamentale ale statului român, le-a făcut să
trăiască, le-a dat substanță. Pentru că aici, la Iași, au fost votate
modificări ale Constituției. Aici, la Iași, România, care-și propusese încă
înainte de război modernizare și democratizare, a ajuns să le înfăptuiască”, a
afirmat universitarul ieșean, subliniind importanța corpului medical ce a dat
cel mai mare tribut morții, după cum se scria în presa vremii. A punctat și
saltul uriaș pentru medicină care a avut loc în Primul Război Mondial. Dr.
Richard Constantinescu a prezentat proiectul multianual al Universității de
Medicină și Farmacie „Grigore. T. Popa”, al cărui coordonator este. Acesta face
parte din programul Centenar al Primăriei Municipiului Iași. Medicul a evocat
una din personalitățile uitate astăzi, Mihai Ștefănescu-Galați (1874–1945),
fost decan al Facultății de Medicină din Iași, profesor și publicist. A fost
unul din întemeietorii urologiei românești, care în timpul Marelui Război a
fost șef de ambulanță și de spital mobil. S-au publicat la editura „Grigore T.
Popa” două volume: „Răniți și ranițe. Chirurgia Marelui Război” și „Amintiri din
Marele Război” – editate și prefațate de dr. Richard Constantinescu, autor și
iatroistoriograf, de la disciplina de Istorie a Medicinei din cadrul UMF Iași.
Doctorul Constantinescu a vorbit despre bucuria descoperirii unui model și a
unui scriitor apreciat de însuși Garabet Ibrăileanu.
Cătălin
Botoșineanu, cercetător la Arhivele Naționale ale României, Filiala Iași, a
remarcat importanța editării acestor volume, declarând că „«Răniți și ranițe»
este o carte scrisă cu entuziasm, care prefigurează și anticipează Primul
Război Mondial. «Amintiri din Marele Război» este o carte a deznădejdii, a
amintirilor”. Istoricul ieșean a apreciat și inițiativa dr. R. Constantinescu
de a realiza colecția „Etica memoriei”, în cadrul editurii universității, unde
au apărut cele două volume.
Invitații
au avut ocazia să îl „cunoască” pe medicul-erou Jean Clunet (1878–1917), prin
intermediul unei expoziții foto realizată de dr. Richard Constantinescu.
Aceasta a fost realizată în parteneriat cu Institutul Francez din Iași și a
fost dedicată centenarului morții doctorului Clunet și Misiunii Militare Franceze. Dr. J. Clunet era
membru al Misiunii Militare Franceze în România, condusă de generalul
Berthelot. Medicul a condus un spital, în vila „Greierul”, din Bucium (Iași). A
murit de tifos exantematic în 1917, fiind înmormântat ca un adevărat erou,
alături de alți membri ai Misiunii Franceze. „A fost o lovitură grea. Speram
din toată inima să-și revină, el, care se ocupase de tot spitalul, care cu o
energie neobosită și un curaj admirabil rânduise totul bine și luptase
împotriva unor greutăți înfricoșătoare. Iar acum a murit și el, victimă a
propriului devotament, a propriei abnegații“, scria regina Maria în celebrul ei
jurnal. În memoria eroilor francezi, căzuți la datorie pe tărâm românesc, dr.
Richard Constantinescu a realizat un film, pe care l-a proiectat cu acest
prilej în aula universității.
Inspirată
de cele două volume semnate de Mihai Ștefănescu Galați, artista
Alexandra-Cecilia Ruja, studentă la Universitatea Națională de Arte „George
Enescu” din Iași, a realizat expoziția „Culorile Marelui Război”. Au fost
expuse zece picturi impresionante, în acuarelă, la Muzeul de Istorie a Medicinei.
Rectorul
universității, profesorul Viorel Scripcariu a inițiat la începutul anului
universitar proiectul „Conferințele «Grigore T. Popa»”, din dorința de a
deschide comunitatea academică medicală ieșeană înspre spațiul socio-cultural.
Astfel că, în a doua zi a sărbătorii universității, la 8 decembrie, a avut loc
prelegerea sociologului Vasile Dîncu – „Imaginea medicului în societatea
contemporană. Reprezentări sociale și mari provocări actuale”. Profesor,
scriitor și politician, acesta a prezentat – în premieră – rezultatele unei
cercetări sociologice, susținând că „astăzi este nevoie de organizarea
comunității medicale, de solidaritate și de răspuns la cerințele societății”.
Vasile Dîncu a precizat că rezultatele studiului său neagă anumite prejudecăți.
La întrebarea legată de încrederea în medic, două treimi din respondenți au
afirmat că au multă sau foarte multă încredere în aceștia. „Într-o societate a
neîncrederii, faptul că două treimi din populație spune că are încrede în
medicii de aici, este un lucru foarte important”, a subliniat sociologul
clujean. La întrebarea despre ce calități ar trebui să aibă un medic,
intervievații au răspuns că este important profesionalismul, dar și abilitățile
de comunicare și empatie. Un rezultat neașteptat a fost cel legat de percepția
asupra pregătirii medicilor, 48% dintre ei spunând că ar alege România dacă ar
trebui să se opereze sau să se trateze pentru o maladie gravă, asta chiar dacă
ar avea posibilitatea financiară pentru a merge la un spital în străinătate. În
privința principalelor probleme ale sistemului sanitar, 20% dintre respondenți
au plasat pe primul loc corupția la nivelul administrației centrale. Referitor
la condiționarea actului medical, 87% au precizat că au dat bani sau bunuri
personalului medical din proprie inițiativă, în timp ce 11% dintre ei au spus
că acestea au fost solicitate. Șase din zece intervievați spuneau că se tem că,
dacă nu oferă bani sau alte bunuri medicilor, aceștia îi vor trata cu mai puțin
interes.
Privitor
la imaginea medicului în societate, sociologul a vorbit despre lipsa unei
strategii de construcție a imaginii publice pentru medici: „Toate profesiile
și-au făcut astfel de strategii, în diverse forme. Niciodată medicii nu au avut
această idee, de sănătate a imaginii, încât să-și proiecteze propria imagine,
să se gândească la propria imagine. Cred că este foarte important să vedem
modul în care se proiectează în conștiința publică importanța medicului și
relația medicului cu sistemul”.
După
această conferință-dezbatere, prof. dr. Victor Scripcariu a dezvelit un
basorelief vechi descoperit de profesorul Eugen Carasevici în subsolul
Institutului Regional de Oncologie. Basorelieful îl înfățișează pe marele
chirurg Eugen Lucinescu (1900–1939). Acesta a murit la vârsta de 39 de ani,
într-un accident de mașină. Dr. Richard Constantinescu, care a studiat acest subiect,
a precizat că „Eugen Lucinescu a fost unul dintre colaboratorii cei mai dragi
profesorului Grigore T. Popa”. De asemenea, profesorul fusese și secretar al
revistei „Însemnări ieșene”. Un moment important a fost lansarea noii serii a
acesteia, una din revistele simbol ale Iașiului, înființată în 1936 de Grigore
T. Popa, alături de Mihail Sadoveanu și George Topîrceanu. Publicația este în
prezent coordonată de dr. Richard Constantinescu – iatroistoriograf, de la
disciplina Istoria Medicinei, prof. dr. Eugen Târcoveanu – directorul editurii
„Grigore T. Popa” și de prof. dr. Viorel Scripcariu – rectorul Universității de
Medicină și Farmacie. Primul număr al acestei noi serii este dedicat
Centenarului Marelui Război. Profesorul Eugen Târcoveanu a prezentat revista ca
fiind „copilul” lui Grigore T. Popa, precizând că „în urmă cu aproape un an am
promis, având acordul rectorului, că o să reînviem această revistă. Este o
publicație care a apărut în 1936 și a fost editată până în 1940. Însemnări
ieșene a rămas puternic în mintea și inima ieșenilor”.
Sărbătoarea
s-a bucurat și de lansarea a patru cărți medicale: „Genetica medicală” (ediția
a III-a revăzută integral și actualizată), sub coordonarea: Mircea Covic,
Dragoș Ștefănescu, Ionel Sandovici, Eusebiu Vlad Gorduza (editura Polirom,
Iași, 2017); „Nutriția și cancerul”, sub coordonarea lui Lucian Miron;
„Electrocardiografia. De la studenți și pentru studenți”, coordonată de Maria
Floria și Teodor Șerban; „Ophthalmology for students” (Oftalmologia pentru
studenți), editor: Camelia-Margareta Bogdănici. Cele trei volume au fost
publicate de editura „Grigore T. Popa”.
Conducerea
universității a oferit colegilor, la finalul evenimentelor, un concert de
operă. Pe scena Teatrului Național din Iași, sub bagheta dirijorului Emil-Octav
Ambrosă, orchestra și soliști ai Operei Naționale Române din Iași au
interpretat uverturi, arii și preludii din opere clasice. În deschidrea galei
su fost decernate premii. Rectorul universității, prof. dr. Viorel Scripcariu și președintele
Senatului universității, prof. dr. Ioana Grigoraș au oferit distincții câtorva
universitari pensionari – onorați cu titlul de profesor emerit sau onorific.
Activitățile
inițiate în ultimul an dovedesc, încă o dată, că Universitatea de Medicină și
Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași promovează atât știința, cât și cultura. În
perioadele dificile, „singurul remediu este să se intensifice cultura” (Grigore
T. Popa, „Pericolul neisprăviților”).