La 30 octombrie a.c., Institutul de Biologie
şi Patologie Celulară „Nicolae Simionescu“ Bucureşti (IBCP) a găzduit, în aula
„George E. Palade“, conferinţa dedicată încheierii cu succes a proiectului
„Extinderea şi modernizarea infrastructurii de cercetare în vederea creşterii
competitivităţii în domeniul bolilor cardiovasculare, diabet şi obezitate –
CARDIOPRO“, cofinanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională în cadrul
programului operaţional sectorial „Creşterea competitivităţii economice“.
Valoarea totală a proiectului, desfăşurat pe parcursul a 44 de luni, este de
aproximativ 54 de milioane de lei, din care peste 33,5 milioane reprezintă
contribuţia Uniunii Europene, Guvernul României acoperind diferenţa. Scopul
acestui demers este accelerarea obţinerii rezultatelor ştiinţifice şi a
transferului lor din laborator în clinică, cu consecinţe în profilaxia şi îmbunătăţirea
tratamentului bolilor cardiovasculare.
Proiectul a permis modernizarea întregii
infrastructuri a institutului, mărirea spaţiilor de cercetare şi achiziţionarea
a peste 150 de echipamente, aparate şi sisteme de cercetare-dezvoltare. În
acest fel, laboratoarele deja existente – din departamentele Genomică,
transcriptomică şi terapie moleculară, Proteomică, Lipidomică, Patofiziologie şi
farmacologie, Biopatologie şi terapia inflamaţiei, respectiv Medicină regenerativă
– au fost dotate şi modernizate, fiind create şi 13 laboratoare noi – de
Analize genice, Transfecţie virală, Cromatografie în faza lichidă şi gazoasă,
Spectrometrie de masă, Citometrie de flux, Adeziune celulară, Microdisecţie cu
laser, Miografie, Imagistică exploratorie, Bioinformatică, Microscopie confocală,
Bioarhivare şi Platforma de modelare experimentală.
La evenimentul de inaugurare a investiţiei
au participat şi au rostit alocuţiuni, pe lângă dna acad. Maya Simionescu, director general IBPC, dnii acad. Ionel Haiduc, preşedintele
Academiei Române (care a îndemnat şi alţi cercetători ca, luând exemplul
acestui proiect, să aplice pentru finanţări din partea organismelor europene), prof. dr. Tudor Prisecaru, preşedintele
Autorităţii Naţionale de Cercetare Ştiinţifică (dsa a subliniat necesitatea ca
infrastructura nou creată să fie susţinută cu proiecte de cercetare, inclusiv
ale colectivelor din afara institutului) şi conf. dr. Florian Bodog, secretar de stat în MS (care, pornind de
la impactul uriaş la nivel mondial al bolilor cardiovasculare, diabetului şi
obezităţii, şi-a exprimat 
speranţa ca studiile desfăşurate aici să aibă cât mai
curând aplicaţii clinice).
În intervenţia sa, dna acad. Maya Simionescu
a amintit că, în aceeaşi zi, cu 39 de ani înainte, la ambasada României din
Statele Unite, depunea, împreună cu Nicolae Simionescu, materialul justificativ
şi cererea de finanţare a institutului care avea să fie înfiinţat în 1979; dsa
a arătat că instituţia, devenită în timp centru de excelenţă al Academiei
Române, al Ministerului Educaţiei şi Cercetării, dar şi al Comunităţii
Europene, începuse să îmbătrânească, mai ales în privinţa aparaturii, făcând
inaccesibile anumite cercetări, fondurile europene având asupra sa efectul unei
cure de reîntinerire; a apreciat însă şi că un astfel de program este mai greu
decât unul de cercetare, enumerând o serie de dificultăţi din timpul derulării
acestuia, date fiind mentalităţile existente şi legile şchioape; a subliniat,
în final, că, în ciuda rolului crucial al tehnologiei moderne, cel mai
important element într-un proiect de cercetare este cercetătorul, amintind
dificultăţile cu care acesta se confruntă în România: îngheţarea posturilor,
veniturile mici etc.
Sperăm că, deşi absentă de la evenimentul la
care fusese invitată, dna Ecaterina Andronescu, ministrul educaţiei, cercetării,
tineretului şi sportului, va răspunde apelului dnei acad. Maya Simionescu,
pentru dezvoltarea culturii de valorizare a cercetării în ţara noastră.
