Newsflash

În căutarea echilibrului pierdut

de Dr. Monica-Emilia CHIRILĂ - iul. 15 2016
În căutarea echilibrului pierdut
     Deși farmacoterapia rămâne tratamentul de bază în psihoze, psihoterapia este un adjuvant valoros. Studierea producțiilor patografice ale pacienților nu este o noutate, fiind practicată în trecut mai ales în cazul pacienților cronici, instituționalizați. Termenul de terapie prin artă a fost folosit pentru prima dată de artistul britanic Adrian Hill în 1942. Acesta, aflându-se într-un sanatoriu ca urmare a tuberculozei, a experimentat beneficiile terapeutice ale picturii și desenului, afirmând că valoarea art-terapiei constă în canalizarea atenției și preocupărilor, eliberând energia creatoare a pacientului, permițându-i acestuia să își creeze o apărare solidă împotriva dificultăților pe care le are de înfruntat.
     Art-terapia se poate concentra pe procesul creativ de realizare a produsului artistic sau pe analiza expresiei câștigate prin interacțiunea dintre pacient și terapeut. Abordarea psihanalitică a fost una dintre primele forme de psihoterapie prin artă. Aceasta utilizează procesul de transfer, terapeutul interpretând exprimarea personală simbolică, grafică, a pacientului și obținând, de asemenea, interpretarea pe care o dă pacientul desenului sau picturii pe care a realizat-o. Art-terapia actuală include un număr mare de alte abordări, cum ar fi: centrată pe persoană, cognitivă, comportamentală, gestalt, narativă, adleriană etc. Adresabilitatea nu este limitată la pacienții cu psihoze, tehnica fiind aplicabilă și în cazul persoanelor cu probleme emoționale sau de comportament, cu dizabilități fizice sau de învățare, traumatisme cerebrale sau boli neurologice, precum și boli somatice. Se poate aplica atât individual, cât și grupurilor, fără a fi necesară o experiență anterioară în domeniul artistic. Terapeutul însă trebuie să aibă o formare în acest sens, iar procesul în sine nu este superpozabil unei activități recreaționale sau unui curs de artă. Prin actul creator și analiza rezultatului, persoanele își pot crește gradul de conștientizare a sinelui și a celorlalți, să facă față simptomelor, stresului și experiențelor traumatizante, să își dezvolte abilitățile cognitive și să experimenteze stări pozitive, bucurându-se de viață.
     Artiștii pot beneficia și ei de art-terapie, în situația în care ajung să sufere de o boală psihică (cum a fost și cazul lui Munch), însă există și cazuri de pacienți care nu au avut o carieră în acest domeniu, dar care surprind prin valoarea artistică a producțiilor grafo-picturale. Sunt numeroase colecții ale spitalelor de psihiatrie, cea mai cunoscută fiind colecția „Prinzhorn“ din Heidelberg, inițiată de doctorul Hans Prinzhorn, incluzând atât picturi și desene, cât și obiecte realizate prin diferite tehnici, inclusiv sculpturi, păpuși, obiecte diverse. Înainte de a se forma ca medic psihiatru, acesta a studiat istoria artei și filosofia, dar și canto, dorind să devină cântăreț profesionist. În timpul Primului Război Mondial a fost chirurg pe front, iar din 1919 a devenit asistentul lui Karl Wilmanns la spitalul de psihiatrie afiliat Universității din Heidelberg. S-a ocupat de extinderea colecției de artă, demers început de Emil Kraepelin. După doi ani, colecția era mai bogată cu cinci mii de piese, acestea provenind de la 450 de pacienți. În 1922, a publicat volumul „Artistry of the mentaly ill“, ilustrat cu exemple din colecție și care, deși nu a avut impact asupra confraților, a fost primit cu surprindere și entuziasm de mulți artiști. Dintre aceștia, Jean Dubuffet a folosit termenul de „art brut“ pentru a descrie producțiile artistice care nu au fost influențate de lumea exterioară, considerându-le expresia pură a creativității. Câteva dintre aceste creații au fost folosite în 1938 de propaganda nazistă, în cadrul expoziției „Arta degenerată“, ca termen de comparație cu lucrările impresioniste și neoexpresioniste condamnate de regimul respectiv. După o lungă perioadă, lucrările au revenit în atenția publicului, colecția fiind redescoperită în 1963 și sporită de atunci cu încă peste 14.000 de lucrări, din diverse țări. Periodic, o parte dintre ele, încadrabile într-o anumită temă, sunt expuse la Universitatea din Heidelberg.
     Arta creată în afara granițelor culturii oficiale, denumită câteva zeci de ani mai târziu, de criticul Roger Cardinal, „outsider art“, a fost privită diferit de profesioniștii celor două domenii implicate, terapeuților fiindu-le reproșată uneori neglijarea valorii artistice și analiza doar din perspectivă medicală.
     Asociația americană de art-terapie a luat ființă în 1964, iar cea britanică în 1968, dar structuri similare există în mai multe țări (Brazilia, Canada, Coreea de Sud, Finlanda, Israel, Japonia, Olanda, Suedia și România), colaborarea între acestea contribuind la stabilirea de noi standarde de educație și de practică.
     Toate aceste subiecte au fost discutate de prof. dr. Doina Cosman, psihiatru și psihoterapeut, președinta Alianței Române de Prevenție a Suicidului, în cadrul unei reuniuni a Atelierului de Filosofie și Antropologie Medicală de la Cluj. Medicul clujean a abordat atunci tema art-terapiei în psihoze. Dintre cele peste 50 de tehnici de psihoterapie, aceasta este una în care se dezvoltă și terapeutul, nu doar pacientul. Ilustrațiile alăturate provin din colecția de art-terapie a prof. dr. Doina Cosman.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 120 lei
Abonare (digital) Abonare (print+digital)

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe