Organizaţia Mondială a Accidentului Vascular Cerebral (World Stroke Organization – WSO) a stabilit ca 29 octombrie să fie considerată Ziua Mondială a Accidentului Vascular Cerebral (AVC), o zi în care
populaţia întregii planete să fie mai bine informată și să conștientizeze pericolul acestei patologii neurologice.

Două din trei persoane rămân cu sechele în urma unui AVC.

Accidentul vascular cerebral afectează pe parcursul vieţii una din patru persoane. Anual, în lume sunt înregistrate peste 6,5 milioane de decese și un număr impresionant de dizabilităţi fizice, cognitive și psihice, cu impact major direct asupra pacientului și indirect asupra celor apropiaţi, asupra angajatorilor și societăţii.

Tema de anul acesta este #Precioustime (#timppreţios), o temă care continuă subiectul anului trecut, „Minutele pot salva vieţi”. Pierderea de timp se traduce prin pierdere de substanţă cerebrală, milioane de celule nervoase (neuroni) murind în fiecare secundă după producerea unui AVC, fiind lipsite de substanţe energetice (glucoză și oxigen) și de posibilitatea de a se regenera.

În scopul reducerii dizabilităţii și mortalităţii, cel mai simplu ar fi să luptăm pentru prevenţia AVC, adoptând un stil de viaţă sănătos, cu o dietă de tip mediteraneean, cu aport redus de sare, de grăsimi saturate, dulciuri și alcool, fără tutun, practicând exerciţi fizice și efectuând controale medicale regulate. Aceste controale ar permite diagnosticarea și tratarea precoce farmacologică a factorilor de risc sau o eventuală intervenţie chirurgicală adresată unei stenoze carotidiene – prin endarterectomie, angioplastie sau prin montarea unui stent.

De la semne la intervenţie precoce

Este imperios necesar ca populaţia să înţeleagă importanţa diagnosticării precoce a unui AVC, pe baza recunoașterii simptomelor sau a semnelor brusc instalate care îl însoţesc – asimetrie facială, scădere de forţă musculară, tulburare de limbaj (înţelegere sau exprimare), tulburare de vedere, de echilibru, de sensibilitate sau de mers.

Astfel, oricine poate lua imediat măsuri, salvând, deci, timp preţios, apelând serviciul de urgenţă 112. În felul acesta va ajuta persoana respectivă să ajungă cât mai repede la o cameră de gardă de Neurologie, care are toate facilităţile necesare unei intervenţii și care va putea să administreze, în cazul unui AVC ischemic, un tratament specific, pentru a sprijini reluarea circulaţiei și preveni complicaţiile: tratament de repermeabilizare vasculară și de reperfuzie (tromboliză) sau de îndepărtare a unui tromb (trombectomie – terapie endovasculară).

Accidentele vasculare cerebrale sunt în proporţie de 80% de tip ischemic, produse prin ocluzia unui vas de sânge printr-un tromb sau un embol, în timp ce 20% sunt de tip hemoragic, secundare ruperii unui vas de sânge intracerebral sau subarahnoidian (în spaţiul pericerebral).

Un semnal de alarmă care poate anunţa un AVC constituit este atacul ischemic tranzitor (AIT). Acesta se manifestă ca un AVC, dar cu simptome care se remit complet în câteva minute sau ore.

Prezentarea într-un centru specializat în primele 90 de minute de la debutul unui AVC ischemic poate crește de trei ori șansele de recuperare fără dizabilităţi secundare sau cu dizabilităţi mici. Dacă nu există contraindicaţii, intervenţia terapeutică de repermeabilizare vasculară trebuie efectuată în maximum 4,5 ore de la debutul AVC ischemic.

În cazul în care aceste procedee nu pot fi aplicate, există terapii farmacologice și non-farmacologice (recuperare medicală neurologică post-AVC) aplicate fazelor acute, subacute (la peste 72 de ore de la debut), cronice precoce (3-6 luni de la debut) și fazelor de AVC sechelar (peste 6 luni de la debut).