Ajungem
deocamdată în Canada, la Universitatea din Montréal-Québec, unde s-a dezvoltat
o adevărată mişcare de confruntare benefică pentru evoluţia terminologiei
medicale. În 1970, dr. Jacques Boulay a fondat Le Comité québécois d’étude du franÎais médical. Acest comitet (sau
comisie, deoarece de comitete ne-am săturat) se reuneşte de patru ori pe an şi
are drept membri traducători, medici (cu diferite specializări) şi profesori
emeriţi (adică pensionari). Împreună, ei discută şi reflectează asupra utilizării
corecte a termenilor medicali, iar rezultatele concrete sunt postate pe site-ul
Asociaţiei medicilor de limbă franceză din Canada, la rubrica Des mots et des remèdes (utilă pentru
cei tentaţi să o acceseze). În prezent, preşedintele comisiei este dr. Serge
Quérin, care a determinat un nou suflu mişcării canadiene şi a scris o carte de
referinţă: „Dictionnaire des difficultés
du français médical“, apărută în două ediţii – prima în 2000, ultima („Nouvelle édition revue et augmentée“)
în 2006 (296 pp.) la edit. Edisem-Maloine.
Într-un
interviu acordat recent lui Michael Taub, dr. Serge Quérin mărturisea că,
înainte de pasiunea pentru cuvinte, a fost atras de medicină, ezitând între
laborator şi domeniul clinic. Urmează un moment extrem de interesant, în care
este evocat un mare nefrolog român. Dr. Quérin a început studiile medicale în
1973, la Universitatea din Montréal, şi a obţinut doctoratul în 1978. Asemenea
multor studenţi atraşi de personalitatea şi calităţile unor profesori, el a
avut şansa să îşi găsească maestrul. Citez: „Dr. Vincent Béroniade, şeful
serviciului de nefrologie la Spitalul L’Hôtel-Dieu din Montréal, mi-a transmis
pasiunea sa pentru nefrologie, pe care am ales-o“. Cine a fost dr. Vincent
Béroniade? Un mare nefrolog român, Vicenţiu Beroniade, care a emigrat în
perioada dictaturii comuniste pentru că în ţara natală întâmpina obstacole pe
plan profesional. Dificil de imaginat, dar în România a fost uitat, iar pe net
nu se află nici măcar o biografie sumară. Am găsit doar un avis de déces postat de Féderation Québécoise de Societés de
Généalogie, unde, alături de fotografia marelui nefrolog, este menţionat: Dr.
Vicenţiu Beroniade, 1929–2007, decedat la Montréal, la 2 aprilie 2007. Iată un
caz tipic de ceea ce se numeşte „extincţie virtuală“, de ştergere a unui nume
de marcă din memoria virtuală, în timp ce Wikipedia
în limba română nu-i ignoră îndeosebi pe politicieni. Dar să nu disperăm, ci să
sperăm.
„Limbajul
medical în Québec – constată dr. Quérin – este puternic influenţat de engleză.
Ceea ce nu însemnă că totul este rău. Unele împrumuturi din engleză sunt
necesare, deoarece există cuvinte pentru care nu am găsit niciodată un
echivalent satisfăcător în franceză. De pildă, drop attack, ce ar putea fi tradus prin chute brusque due au dérapage des jambes“. Culmea, perifraza franţuzească
a fost elaborată de un... englez, William Gladstone, în al său „Dictionnaire anglo-franÎais des sciences
médicales et paramédicales“, 5e édit., Saint-Hyacinthe, Edisem, Paris
2002, 1367 pp. Dr. Quérin adoptă în Dicţionarul
său drop attack, considerându-l un
împrumut necesar. Accedând, prin pasiune şi practică lexicografică, la un
rafinament, el distinge două tipuri de împrumuturi: de comoditate şi de
necesitate. Împrumutul de comoditate este justificat, chiar dacă există
unul sau mai mulţi termeni echivalenţi, deoarece cuvântul adoptat este mai
scurt şi mai explicit. Respectul pentru limbă impune, totuşi, evitarea utilizării
excesive a acestui tip de împrumut cu ocazia cursurilor, conferinţelor şi în
publicaţiile ştiinţifice. Dimpotrivă, împrumuturile de necesitate, deşi relativ
rare, au rostul să rezolve o lacună lexicală din terminologia franceză. În
consecinţă, o serie de termeni englezeşti-americani au fost asimilaţi sau sunt
în curs de adoptare în limbajul medical curent.
Interesantă
este intrarea (din Dicţionar): québécismes médicaux – foarte consistentă
şi de aceea spicuiesc câte ceva. De pildă, se disting québécismes de création şi québécismes
d’emprunt ou présumés tels, în măsura în care este dificil de stabilit dacă
un anumit termen este împrumutat din engleză sau reprezintă un neologism asemănător
din întâmplare în cele două limbi.
Încerc
să ies din aceste complicaţii, observând doar că în Québec există mai multe
deosebiri şi în raport cu franceza medicală din Hexagon. Unele pitoreşti, dar Dicţionarul conţine alte intrări mai
importante. Să ne oprim, de exemplu, la intrarea anglicismes médicaux – „care invadează franceza medicală şi pot fi
repartizate în cinci categorii, conform clasificării lui Colporon: lexicale,
morfologice, sintactice, grafice şi semantice. Anglicismele lexicale reprezintă
cuvinte, sufixe sau sigle englezeşti utilizate ca atare, ori cu o terminaţie –
consonanţă franceză. Deşi există un echivalent francez (de exemplu: follow-up, pattern şi training)“. Mi se
pare, totuşi, zadarnică această alarmare, deoarece anglicismele sunt în floare.
Important este să nu sufere comunicarea dintre medici. Celelalte tipuri de
„invadatori“ sunt mai puţin importante.
Desigur,
dr. Serge Quérin susţine franceza medicală, dar cu discernământ, acceptând până
la urmă tendinţa actuală de evoluţie a lexicului medical. Dacă doriţi şi vă
interesează o abordare mult mai frontală, găsiţi în spaniolă: Fernando Navaro – „Diccionario critico de dudas
ingléso-español de medicina“, Mc Graw-Hill / Interamericana, 2000, 576 pp.
Pe care dr. Serge Quérin îl consideră remarcabil în prefaţa celei de a doua ediţii
a Dicţionarului său, deoarece i-a
inspirat idei noi.
Prima ediţie a Dicţionarului Quérin conţinea aproape 1.300 de intrări, iar a doua
1.900. Complexitatea-ramificaţiile fiecărei intrări înseamnă în realitate un
mare număr de termeni medicali. Închei cu cuvintele autorului: „Acest dicţionar
este destinat traducătorilor, bineînţeles, iar un mare număr mi-au făcut onoare
să îl aşeze printre cărţile lor de referinţă, dar, de asemenea, şi tuturor
medicilor, asistentelor, secretarelor medicale, profesorilor şi studenţilor
interesaţi (interesate) de terminologia medicală şi de calitatea limbajului pe
care îl utilizează zi de zi“.
În concluzie, iată un dicţionar pe care nu-l
propun pentru traducere, deoarece trebuie utilizat ca atare. Profitul –
garantez – este maxim.