Newsflash
Știri

Împrumuturi necesare

de Prof. dr. Valeriu RUSU - apr. 26 2013
Împrumuturi necesare
   Ajungem deocamdată în Canada, la Universitatea din Montréal-Québec, unde s-a dezvoltat o adevărată mişcare de confruntare benefică pentru evoluţia terminologiei medicale. În 1970, dr. Jacques Boulay a fondat Le Comité québécois d’étude du franÎais médical. Acest comitet (sau comisie, deoarece de comitete ne-am săturat) se reuneşte de patru ori pe an şi are drept membri traducători, medici (cu diferite specializări) şi profesori emeriţi (adică pensionari). Împreună, ei discută şi reflectează asupra utilizării corecte a termenilor medicali, iar rezultatele concrete sunt postate pe site-ul Asociaţiei medicilor de limbă franceză din Canada, la rubrica Des mots et des remèdes (utilă pentru cei tentaţi să o acceseze). În prezent, preşedintele comisiei este dr. Serge Quérin, care a determinat un nou suflu mişcării canadiene şi a scris o carte de referinţă: „Dictionnaire des difficultés du français médical“, apărută în două ediţii – prima în 2000, ultima („Nouvelle édition revue et augmentée“) în 2006 (296 pp.) la edit. Edisem-Maloine.
   Într-un interviu acordat recent lui Michael Taub, dr. Serge Quérin mărturisea că, înainte de pasiunea pentru cuvinte, a fost atras de medicină, ezitând între laborator şi domeniul clinic. Urmează un moment extrem de interesant, în care este evocat un mare nefrolog român. Dr. Quérin a început studiile medicale în 1973, la Universitatea din Montréal, şi a obţinut doctoratul în 1978. Asemenea multor studenţi atraşi de personalitatea şi calităţile unor profesori, el a avut şansa să îşi găsească maestrul. Citez: „Dr. Vincent Béroniade, şeful serviciului de nefrologie la Spitalul L’Hôtel-Dieu din Montréal, mi-a transmis pasiunea sa pentru nefrologie, pe care am ales-o“. Cine a fost dr. Vincent Béroniade? Un mare nefrolog român, Vicenţiu Beroniade, care a emigrat în perioada dictaturii comuniste pentru că în ţara natală întâmpina obstacole pe plan profesional. Dificil de imaginat, dar în România a fost uitat, iar pe net nu se află nici măcar o biografie sumară. Am găsit doar un avis de déces postat de Féderation Québécoise de Societés de Généalogie, unde, alături de fotografia marelui nefrolog, este menţionat: Dr. Vicenţiu Beroniade, 1929–2007, decedat la Montréal, la 2 aprilie 2007. Iată un caz tipic de ceea ce se numeşte „extincţie virtuală“, de ştergere a unui nume de marcă din memoria virtuală, în timp ce Wikipedia în limba română nu-i ignoră îndeosebi pe politicieni. Dar să nu disperăm, ci să sperăm.
„Limbajul medical în Québec – constată dr. Quérin – este puternic influenţat de engleză. Ceea ce nu însemnă că totul este rău. Unele împrumuturi din engleză sunt necesare, deoarece există cuvinte pentru care nu am găsit niciodată un echivalent satisfăcător în franceză. De pildă, drop attack, ce ar putea fi tradus prin chute brusque due au dérapage des jambes“. Culmea, perifraza franţuzească a fost elaborată de un... englez, William Gladstone, în al său „Dictionnaire anglo-franÎais des sciences médicales et paramédicales“, 5e édit., Saint-Hyacinthe, Edisem, Paris 2002, 1367 pp. Dr. Quérin adoptă în Dicţionarul său drop attack, considerându-l un împrumut necesar. Accedând, prin pasiune şi practică lexicografică, la un rafinament, el distinge două tipuri de împrumuturi: de comoditate şi de necesitate. Împrumutul de comoditate este justificat, chiar dacă există unul sau mai mulţi termeni echivalenţi, deoarece cuvântul adoptat este mai scurt şi mai explicit. Respectul pentru limbă impune, totuşi, evitarea utilizării excesive a acestui tip de împrumut cu ocazia cursurilor, conferinţelor şi în publicaţiile ştiinţifice. Dimpotrivă, împrumuturile de necesitate, deşi relativ rare, au rostul să rezolve o lacună lexicală din terminologia franceză. În consecinţă, o serie de termeni englezeşti-americani au fost asimilaţi sau sunt în curs de adoptare în limbajul medical curent.
   Interesantă este intrarea (din Dicţionar): québécismes médicaux – foarte consistentă şi de aceea spicuiesc câte ceva. De pildă, se disting québécismes de création şi québécismes d’emprunt ou présumés tels, în măsura în care este dificil de stabilit dacă un anumit termen este împrumutat din engleză sau reprezintă un neologism asemănător din întâmplare în cele două limbi.
   Încerc să ies din aceste complicaţii, observând doar că în Québec există mai multe deosebiri şi în raport cu franceza medicală din Hexagon. Unele pitoreşti, dar Dicţionarul conţine alte intrări mai importante. Să ne oprim, de exemplu, la intrarea anglicismes médicaux – „care invadează franceza medicală şi pot fi repartizate în cinci categorii, conform clasificării lui Colporon: lexicale, morfologice, sintactice, grafice şi semantice. Anglicismele lexicale reprezintă cuvinte, sufixe sau sigle englezeşti utilizate ca atare, ori cu o terminaţie – consonanţă franceză. Deşi există un echivalent francez (de exemplu: follow-up, pattern şi training)“. Mi se pare, totuşi, zadarnică această alarmare, deoarece anglicismele sunt în floare. Important este să nu sufere comunicarea dintre medici. Celelalte tipuri de „invadatori“ sunt mai puţin importante.
   Desigur, dr. Serge Quérin susţine franceza medicală, dar cu discernământ, acceptând până la urmă tendinţa actuală de evoluţie a lexicului medical. Dacă doriţi şi vă interesează o abordare mult mai frontală, găsiţi în spaniolă: Fernando Navaro – „Diccionario critico de dudas ingléso-español de medicina“, Mc Graw-Hill / Interamericana, 2000, 576 pp. Pe care dr. Serge Quérin îl consideră remarcabil în prefaţa celei de a doua ediţii a Dicţionarului său, deoarece i-a inspirat idei noi.
   Prima ediţie a Dicţionarului Quérin conţinea aproape 1.300 de intrări, iar a doua 1.900. Complexitatea-ramificaţiile fiecărei intrări înseamnă în realitate un mare număr de termeni medicali. Închei cu cuvintele autorului: „Acest dicţionar este destinat traducătorilor, bineînţeles, iar un mare număr mi-au făcut onoare să îl aşeze printre cărţile lor de referinţă, dar, de asemenea, şi tuturor medicilor, asistentelor, secretarelor medicale, profesorilor şi studenţilor inte­resaţi (interesate) de terminologia medicală şi de calitatea limbajului pe care îl utilizează zi de zi“.
   În concluzie, iată un dicţionar pe care nu-l propun pentru traducere, deoarece trebuie utilizat ca atare. Profitul – garantez – este maxim.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe