Cu prilejul Zilei naţionale a Republicii
Armenia (21 septembrie), comunitatea armeană din România a organizat, la Muzeul
Naţional al Satului „Dimitrie Gusti“ din Capitală, Zilele culturii armene
(21–23 septembrie).
Cea mai veche comunitate etnică din România,
care vieţuieşte pe acest pământ ospitalier de un mileniu, a construit şi cele
mai vechi lăcaşuri de cult ortodox, cum ar fi bisericile armene din Botoşani
(1350) sau Iaşi (1395), iar membrii ei s-au afirmat, de-a lungul vremii, în
numeroase şi variate domenii ale vieţii politice, economice, sociale şi, mai
ales, ştiinţifice şi culturale. Zilele
culturii armene au prilejuit o mai bună cunoaştere a istoriei, culturii şi
tradiţiilor armene, prin intermediul unor expoziţii de pictură pe sticlă,
fotografie şi produse de artizanat, standuri de carte, prelegeri şi conferinţe,
lansări de cărţi, proiecţii de film, spectacole de cântece şi dansuri, muzică
de jazz şi chiar produse culinare.
La
capitolul prelegeri şi conferinţe, dl Varujan Vosganian a vorbit despre
romanul său de succes „Cartea şoaptelor“, iar dl Ioan Esztegar a conferenţiat
despre „Armenopolis – incursiune în istoria comunităţii armene din Gherla“.
Conferinţa „Specificul armean în arta universală“ a fost oferită de dl Agop
Armand Petrică, iar conferinţa „Interferenţe ale arhitecturii armene în
arhitectura românească“ a fost susţinută de prof. dr. arh. Sorin Vasilescu.
Lansările
de carte au fost momente dintre cele mai atractive. Astfel, publicul vizitator
a putut asista la lansarea volumelor „Comerţ şi civilizaţie – drumuri
comerciale şi situri patrimoniale UNESCO“ de dr. Simona Condurăţeanu, „500 de
ani de tipar armean“ de Mihai Stepan Cazazian şi Arshaluys Paronyan. Albumul
„500 de ani de la ctitorirea mănăstirii armene Hagigadar“ (de la Suceava) a
fost prezentat de preotul Krikor Holca, iar dna Madeleine Karacaşian,
colaboratoarea săptămânalului nostru, a prezentat, în calitatea sa de traducătoare
din limba armeană, volumul „Biserica Armeană pe pământ românesc“ de Hagop
Djololian Siruni, renumit orientalist armean din România, al cărui nume se aşteaptă
să fie trecut, în curând, în rândul membrilor post-mortem ai Academiei Române.
Aşadar, au fost trei zile cu programe bogate
şi variate, dedicate culturii armene şi contribuţiilor comunităţii armenilor
din România la patrimoniul româno-armean, totul fiind organizat cu sprijinul
Arhiepiscopiei Bisericii Armene, al Uniunii Armenilor şi al Ambasadei
Republicii Armenia în România, cu larga participare şi contribuţie a membrilor
Organizaţiei Tineretului Bisericii Armene din ţara noastră.