Atelierele organizate în acest cadru au fost mai numeroase decât la ediţia anterioară, tematica fiind și ea diversificată. Cuvântul-cheie al reuniunii a fost interdisciplinaritatea. Ideea a fost explicată de conf. dr. Adela Golea, președinta congresului, prin dorinţa „de a aduce foarte multă activitate practică, un mod de a optimiza activitatea noastră din prespital în spital. Am reușit, de-a lungul ediţiilor anterioare, să preluăm anumite lucruri din practica colegilor noștri de peste hotare, dar și de la cei din alte orașe ale ţării. Fiecare unitate de medicină de urgenţă are o practică de intervenţie, plusul venind și din numărul de cazuri mai speciale”.

Un spaţiu mai amplu a fost acordat anul acesta realităţii virtuale. „Am început să introducem simulări de diverse paliere de asistenţă medicală, care să ne perfecţioneze în ceea ce facem zi de zi. Anul acesta, de exemplu, am introdus pentru prima dată partea de simulare pe realitatea virtuală, pentru a pregăti echipe tinere. De la o vârstă este mai greu să te acomodezi cu metode noi, [de aceea] ţinta noastră este pregătirea tinerilor”, a adăugat președinta congresului. Alte subiecte dezbătute în cadrul reuniunii medicale au fost: situaţiile speciale de ventilaţie în prespital, ultrasonografia în situaţiile de urgenţă, managementul de urgenţă al patologiilor dermatologice, patologia neurogastroenterologică în urgenţă (colica abdominală de cauză funcţională, disfagia în urgenţă, diareea în urgenţă), cardiologia intervenţională la intersecţia cu urgenţa medicală, urgenţele pediatrice, echipa de răspuns la pacientul în criză etc.

Calmul, esenţial pentru un act medical eficient

Din program nu au lipsit discuţiile despre importanţa păstrării calmului în relaţionarea cu colegii din echipa medicală. „Oamenii echipei nu trebuie să simtă că ești stresat, este un lucru care în meseria noastră se învaţă din mers și trebuie învăţat repede, asta le tot repet rezidenţilor. Dacă cei din echipă te simt stresat, ajungi să le transmiţi nesiguranţa, eficienţa actului de intervenţie scăzând progresiv. În universităţile de peste hotare există în departamente sociologi, psihologi, actori chiar, care predau aceste tehnici de echilibru în relaţia dintre membrii echipei”, a spus conf. dr. Adela Golea.

Totodată, ea a subliniat importanţa stăpânirii „artei” de a comunica eficient cu pacientul. „Vocea trebuie să fie una calmă și nu stridentă. (...) Mai este un aspect de menţionat, un lucru grav, nu există educaţie medicală! (...) Iată de ce este nevoie de o strategie naţională, este nevoie de comunicare, dar nu poţi face acest lucru peste noapte.”

Două probleme stringente

Migraţia personalului medical a fost și ea adusă în discuţie, problema dovedindu-se a fi una globală: „Colegii din Germania se plâng că medicii lor aleg nordul ţării sau Statele Unite. Cei din zone precum India pleacă spre Anglia pentru salariile acordate acolo. Mulţi pleacă pentru că nu-și pot realiza aspiraţiile profesionale la ei în ţară, pleacă poate și din motive familiale, indiferent de cauze, patologiile se înmulţesc, apar altele noi”.

Provocările cu care se confruntă medicii urgentiști în gestionarea pacienţilor consumatori de droguri au fost și ele abordate de specialiștii reuniţi la Cluj-Napoca: „Efectele adverse sunt numeroase, majoritatea nu spun ce au consumat și cât au consumat. Mulţi cumpără diverse medicamente, le combină, unele generează tulburări neurologice, iar tu, ca medic urgentist, ajungi să te confrunţi cu situaţii-limită. Respecţi ghidul, dar medicamentele administrate ar putea interacţiona cu drogurile luate de persoanele în cauză, riscul mare fiind cel al reacţiilor adverse nedorite. În plus, cazurile sunt complexe, greu de rezolvat”, a conchis președinta Congresului Interdisciplinar de Medicină de Urgenţă.